Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
95 REVISTA CATOLICA Rusia, amenintärile deputatului socialist, cä pre Tar il vor fiúéra, la sosirea lui in Roma, Eu ered, cä astfei de amenintäri n’au sé impedece realizarea vizitéi proiectate. Pentru ca guvernul italian va sti se fie tare si energic, cänd e vorba de asigurarea bunelor relatiuni cu puterile cele mari, cum e §i Rusia, Are se inchidä pre depu- tatii, cári s’au declarat, cä vor organiza demons- tratiunea, §i apoi »post festa« va cere indemni- zare, — cea ce camera prea-bucuros ii va acorda. Si asa se va impedeca folosirea proiectatä a flu- erilor. Dupä-ce am vézut, cu ce mijloace ener- gice au reprimat agitatiunile violente, suscitate din causa inzulteior, ce au suferit studentimea italianä din Insbruck, putem fi pregätiti, cä nu-i-va netezi cu mänusi albe pre cei ce s’ar incuméta a face demonstratiuni hostile, in fata puternicului dela Nord. Chiar pe vremea, cänd se combinau sortile acestor vizité, pe cale diplomaticä, iatä cä vine ca o bombä, abzicerea ministerului Zanardelli- Giolitti. Directoru! ziarului socialist, »Avanti«, d. Ferri, au inceput o campanie vehemenlä in contra ministrului de marinä, Bettólo, acusändu-1 pe fatä, cu abusuri, ce ar ii comis, cu sociatea pentru furnisarea materialului de otel, pentru armatä, $i mai ales pentru coräbiile coratate. Aceasta societate !§i are sediul seu in oratui I Terni. E drept, cä societatea s'au intemeiat pe timpul, cänd d. Bettólo era secretar de stat, si atunci s’au fäcut §i contractui, intre societate si guvern, pentru susnumita furnisare. Asta e fapt. Din íaptul acesta Inse nu ur- meazä, cä d. Bettólo sé fie avut ceva parte in j speculatiunile cele rusinoase. lose Ferri insistä in ziarul »Avanti,« il ataeä si il acusä in public pre minist™, au pus la cale o inteq elatiune in parlament, si in periodicul »Corriere Mercantile« din Genua, au reinoit acusele din »Avanti.« Ministrul au cercat se respundä §i se se apere cu suces in parlament, aretänd. cä el au contribui! mult, pentru aducerea la inflorire a sta- biümentelor industriale, cu scopul, ca statul se ; nu fie silit a recurge in stainétate pentru matériáiul necesar de otel, í?i cä el n’au avut nici o parte in compunerea societätii, nici in manope- rele ei de monopolizare. Opozitia nu s'au mul- tämit, ci au cerut comisiune parlamentara. Guvernul s’au opus, §i pre^edintele Zanardelli au provocat vöt de incredere, íji au invins cu o majoritate de 36 de voturi. Vézéndu-se astfel sigui in pozitia sa, au cerut votarea bilantalui pe 1904, si au luat vacante pänä in novembre, cänd va putea pä§i inaintea parlamentului, cu aer de triumf, dupä vizitele regelui la Paris si la Londra, si dupä ce il vor fi primit in Roma pre Loubet si pre Tarul Rusiei. Mare ne’ndeslulire domne?te in sudul Raliéi, in térile supuse odinioarä Burbonilor, §i cari erau fericite si infloritoare pe acele vre- muri. Guvernul nu poate, sau nu vrea se impli- neascä promisiunile de imbunetätire. De vinä sunt insé §i deputatii provinciali, cari nu se in- tereseazä cu zelul recerut, pentru realizarea pro- iectelor de meliorare. Pe vremea alegerilor die- tale, toti acenti deputati sunt cu cele mai mägu- litoare promisiuni, iarä dupä ce sunt alesi, I§i uitä fägäduintele, §i lucrä numai pentru interesele lor de partid, sau al sectelor, cärora apartin. Ci esistä si o alta causä, care este ca §i vermale, ce roade la rädäcina vietii provinciilor acélóra. Unitalea Raliéi s’au fäcut prin revolu- tiuni, sub forrná de espeditiuni Garibaldine. Ca se faeä imposibilä rentoarcerea Burbonilor, s’au läsat parti 1 e acele in inänä de txlhari, cari färä de scrupule au deprädat toate, au resturnat toate administratiunile, luändu-le din mänile oameni- lor de cinste, cari furä timbrati de reactionari. Administratiunea comunelor §i a provincielor, a bäncilor. si a fundatiunilor bogate de opere de caritate: toate au venit pe mäna acestor tilhari in mänusi albe. E adeverat, cä guvernul, cänd nu mai putea de strigätul opiniunei publice, in unele casuri mai celebre in scandal, au ordinat cercetäri, au trämis comisari au dictat podepse aspre, ci toate au intrat de nou in vechiul ogas, si s’au continuat cu dilapidarea banilor publici, ca si cänd ar fi un »res nullius, et primi occupantis.« Comisarii si investigatorii erau mai des • téri in ascunderea si apérarea reufäcätorilor, de- cät in urmärirea pepätosilor. Cei mai de frunte oficiali au fost totde- aüna framassoni sau aderenti de alte secte secrete, si predominau in toate afacerile publice: erau teroarea societätii. Cänd vedeau cä sé’n- groase nuorii, §i este aproape viforul, se-i mä- ture, avean toldeauna talizmánul fermecat, cu care se poatä alunga tempestatea, adeca: antic- lericalizmul. Ziareie, reuniunile publice, deputatii iji ministrii, aderentii lor, vorbiau c * desperati despre primejdia de moarte a anticlerica- lizmului, pentru toata Italia, si mai ales pentru provinciile meridionale. Socializmul au gäsit calea secretä, pe care sé pétrundá la inima masselor: a puné adeca toatä causa relelor §i a suferintelor, in contul guvernantilor, a administratiunei publice, iar de alta parte, ca se scape de persecutiunea si de vecsatiunile guvernului monarchic, au trebuit numai sé ia masca anticlericalizmului célúi mai esagerat. Cu acest anticleriealizm si-au asigurat, daeä nu bunävointa, cel putin toieranta, din par- tea ministerelor. Cu dezvélirea furtisagurilor administratiunei publice, §i-au cä^tigat bunävointa poporatiunilor, si asa socialistii ocupä locuri
