Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
92 REVISTA CATOLICÄ niösä comunä a celor doué puteri, póte asigura progresul si binele cocoun. Amonia acésta isvoresce din insä§i ideea dogmeí catolice, ce scie a se acomoda cu timpul, si a lecui relele timpului, fara a perde din valórea aurului conservat din vechime. Oratorul dice, cä nu se póte da chestiunilor sociale solutia doritä, strigänd numaí contra unora. Trebue sä te interesezi de popor, de ne- voile lui, sä-i aräti ce §i cum sä facä, ca sá-í mérgá bine, Rotschild milionarul, intrebat asupra inbunätätirii soar tei lucrätorului adat, urmätorul réspuns vrednic de atentia ori cärui sociolog serios: Ja ce vreti sä micsorati numai órele de lucru si sä märiti salarul lucrätorilor ? Nu vedeti cä asa vor merge mai iute la cräsmä ! Trebue sä vé apucati si de partea positivä a soartei lor : de crescerea, instructi a?i de preser- varea lucrätorului si a familiei lui, Oratorul insistä mult asupra societätilor antialcoholice. Face alusie la Belgia, unde spiritul societar a fäcut, atät progres chiar in straturile poporului. A devenit proverbial, cä unde- s trei belgieni, indatä se apucä de o societate : aleg pe unni de presedinte, altul de vicepresedinte, iar al treilea de secretar ?i societatéa e gata! Amintesce apoi lupta §i reu?ita catolicilor din Belgia contra ideilor periculose ale 1 iberalis- mului modern. Belgienii calolici s’au unit, au tri- umfat: au gäsit tara cu 27 milione de datorii, cänd au venit la guvern ; acuma au milione de economii (Aplause furtunóse!). Oratorul aduce märturisirea marelui d' Alembert, cum cä catolicismul in timpurile moderne pare a intra ín a treia lui periodä mondialä: in perioda politicei. Catolicismul nu se teme de a lua asuprä- §i réspunderea de a da samä despre economia politicä, insä sä sä-i-se de in mänä numaí fränele ocärmuirii. Asta au arätat-o Belgia. E lucru adevérat cä trebue muncit, si muncit din töte puterile. Dar nu trebue uitat cä o datorie moralä a vietei e legea de a lucra, nu numaí de a trail Nu träim, ca sä träim ; ci ca sä muncim, cat timp träim ! Apare pe tribunä iaräsi voinicul de Presedinte. Deputatii francezi anuntati, n'au putut veni personal, totu§i pänä si posta mijlocesc pentru ei interpretarea sentimentelor lor. Releväm unele idei ale deputatuluí parisian herolle, care deveni indispus si perdu vöcea, tocmai cänd era timpul sä ia trenul pentru Elvetia. Lerolle adresändu-se in scrisóre cäträ de Montenach dice intre altele: »spuneti, cä catolicii franceji nu-si perd curajul; Cä in mij- locul incercärilor, prin carl tree, päströzä nein- vinsa lor credintä pentru religia si patria lor. Lupta declaratä de necredinciosi contra catolicismului, e dupä töte o dovadä de vila- litatea lui. Nimeni nu ataeä cu violentä deeät. ceea ce are puteri tari de viätä! In fata chestiilor sociale noi avem convin- gerea, cä ideile nostre religiöse sunt necesare pentru a face ca din visurile erei nostre sterile sä resarä realitäti rodnice. Tinerimea catolicä de pretutindeni, dice Lerolle, e un fapt incuragiator pentru toti: cäci ea se intereseazä de töte, intélege trebuintile societätilor moderne, nu se lasä sä fie amägitä, impune sperantä pentru viitor. Omenii s’au apucat sä alunge pe Dumnedeu din lume. Din reusita lor, popórele ar muri. Noi din contra, noi voim, chiar de ar trebui sä ne sacrificäm pre noi insine, sä conserväm popörelor adevérul §i printr’insul sä-1 pätrundem toti din ce in ce mal mult de dreptate si de iubire Pentru asta sä lucräm färä incetare: causa ce-o servim, e neperitóre 1 La acésta scrisóre adunarea in unanimitate réspunde, adresäm odepese D-lui Lerolle spre a comuuica Catolicilor franceji simpatia coreligiona- rilor adunati. Catolicii elvetieni, dice adresa, au cunoscut s?i et timpurile triste ale kulturkarnpfului. Acuma dupä furtuna trecutä se bucurä de liniste si pace. Doresc ca si cei din Franta sä aibä in curénd rodele unei atari impäuciri. Aci apare sus pe tribunä R. D. Profesor Begue delegat din partea Episcopului diecesan. Sarcina oratorului a usurat-o o telegramä nouä din partea mandantului. Oratorul s’adresezä indeosebi cäträ tinerime, indemnänd-o sä nu-si astupe urechile, ci sä asculte, sä profité din sacrifiiciile fäcute pentru dinsa. Iatä ómeni cu esperientä bogatä se aratä infata vosträ, dice oratorul, si Ve dau povete pentru viitor, din trecutul §i esperinta lor. Profi- tati a inveta si a puné in practicä chiar de acum, ideile de asociatiune, de muncä seriösä. Spre a da adunärii potrivit cu ideile ei pentru totä lumea un caracter ?i mai international, Presedintele anuntä un orator italian §i conduce la tribunä pe D.Arcari profesor universitär din Friburg si Colaborator li Osservatore Cattolico din Milano. Oratorul, fost elev al marelui sociolog crestin Toniolo din Pisa, admirä infrätirea, ce-o vede intre elvetieni, de atätea natiuni. Insistä asupra duhului larg §i democratic al invetäturi- lor catolice, cari §i in Italia au inceput a da rode imbucurätöre pe terenul crestin democratic. Apoi se aratä pe tribunä Dl. Jobin din Porrentruy deputat in marele Consiliu din Berna dä cetire scrisorii depulatului frances Lemira, care era sä tracteze despre »coltul de päment« al lucrätorului.
