Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
REVISTA CATOLICA. 87 Cestiunea socialä. (Continuare.) 2. Causa principalä, izvorul cel mai direct al stärilor sociale stricate si anormale, si din care se deduc si urmeazä apoi cele- lalte cause, pre cári le vom enumera, con- zistä in sciin|a falzä. Aceastä sciintä falzä tägädueste adevérurile descoperirei dumnezeesti, chiar neagä esistenta lui Dumnezeu in fiintä personalä, sau isi da aer cä conziderä adevérurile aceste ca nesigure st nedemonstrabile Prin aceasta s’au clätinat, si in multe locuri s’au dist- rus intreaga temelie, pe care era asezatä ordinea socialä si economicä. S’au inveni tat si s’au propagat vederi si invetäturi noue, si opusé crestinizmului, despre viata pämenteanä si ordinea socialä Pe aceste idei falze apoi s’au clädit sisteme si doctrine noué, despre om si despre societatea omeneascä, despre drepturile si dalorintele oamenilor, despre familie, despre stat si. despre bisericä. Erorile singuratice, le vom studia mai le vale, si vom aréta fálzita- tea. Aceste erori au pétruns treptat, din filozofie in sciinta natúréi, de aici in doctrina despre om, despre drept si despre stat. Estrasul, sau summa acestor erori se esprimä in putine cuvinte: libertate ne- märginitä pe toate terenurile, a socoti es- clusiv numai binele propriu, unica preo- cupare se fie viata pämenteanä. Stärile anormale de astäz sunt consecventa ultimä i din aceste doctrine falze. 3. 0 alta causä este, intrebuintarea gresilä a inventiunilor noué, din partea oamenilor. Aceasta intrebuintare gresitä atärnä dela doue conditiuni. Cea d’intäi este, cä statui permite, ca libertatea se se foloseascä spre réu; si a doua, cä aceia, cari stiu, cä nu vor fi impedecati din partea statului, se aratä färä consciintä, cänd folosesc spre reu libertatea actiunei. Ambele aceste conditiuni sunt realizate in fapte. Statele au primit in programul lor de guvernare, principiul libertätii eco- nomice, si aceia, cari s’au simtit destul de tari in puterea economicä, au fäcut intrebuintarea cea mai esageratä, cum am zice, au esploatat situatia in f ivorul lor propriu, färä conziderare la binele de obste, din conträ, in multe casuri se vede o lucrare febrilä, pe acest teren de es- ploatare, sub egida ideii, cä se lucreazä pentru binele de obste. Fiind cä inventiu- nile cele noué, din natura lor au tendenta de a produce o grupare de averi, de ca- pitaluri, putin conformä cerintelor binelui de obste, era datorinta guvernelor, se nu läse, ca aventul, ce s’au manifestat in pro- ductiune si in mijloacele de comunicatiune, sé mai lärgeascä spärtura de deosébire, ce esistä intre bogát si sérac, si prin aceasta se se acentuieze si mai mult contrasted dintre classele sociale, ln loc de aceasta insé, guvernele si statele au fäcut chiar contrarul. Cätä vreme, in veacurile trecute, guvernele esercitau o influintä decizivä asupra activilätii industriale a supusilor, si s’au incercat a le regula astfei, ca binele de obste se fie promovat, si nu impedecat, videm, cä dela a doua ju- métate a veacului trecut au prevalat. siste- mul economic liberal, si au fost adoptat de principiu fundamental in economia po- liticä a guvernelor. Cu aceasta chestie ne vom ocupa mai pre larg, in cele urmä- toare, aici numai constatäm, cä libertatea economicä färä de margini, necesarmente aduce cu sine o prea mare ingrämädire a averilor, de o parte, si cea mai mare sé- räcie de alta parte. E in firea bogätiei cä foarte usor se sporeste. Acum, daeä proprietarului bogätiilor se lasä libertate nemärginitä pentru esploatarea situatiunei, de sine urmeazä, cä sporul va creste in proportiuni gigantice, fireste, in detrimentul binelui de obste. Un esemplu practic
