Hegyi Katalin (szerk.): Az oltalmazó Csucsa. Ady és Csinszka a Boncza birtokon (Budapest, 2014)
Ady és Csinszka
ADY ÉS CSINSZKA | ADY ŞI CSINSZKA Ady Şi Csinszka în smintirile Bertei Boncza bunica era severă cu ea, de multe ori a trimis-o în colţ, drept pedeapsă, pentru poznele ei, dar totuşi pe ea o iubea cel mai mult, deoarece oferea statornicie şi siguranţă sensibilei fetiţe. Firea linguşitoare, dulceagă a lui tanti Malvina o deranja mai mult pe ea. Plantele, animalele şi pietrele din anturajul natural erau prietenii ei, iar jucăriile neînsufleţite, păpuţile nu o interesau. Au angajat lângă ea câte o guvernantă franţuzoaică sau nemţoaică, dar nu îi plăcea să fie împreună cu ele ele. La vârsta de zece ani a ajuns la Budapesta la Şcoala pentru fete Erzsébet, acolo unde şi mama ei, Berta Török învăţase la rândul ei. Aceasta fiind deci şcoala ce a fost urmaşul şcolii pedagogice al lui Janka Zirzen. Aici a petrecut şase ani, apoi până la vârsta de optisprezece ani a învăţat la Lutry de lângă lacul Geneva, în Elveţia, într- un internat de fete. Miklós Boncza a trimi o pe fiica sa în cea mai bună şcoală, pentru el fiind important ca aceasta să primească o educaţie bună. în această instituţie şcolară s-a întâmplat odată, că Bertuka vorbea în limba maghiară cu prietena ei, iar din această cauză a primit pedeapsă şi nu avea voie să părăsească camera ei. în răstimpul acestui prizonierat de cameră în singurătatea ei a luat în mâini volumul lui Endre Ady intitulat Szeretném, ha szeretnének [Mi-ar place să fiu iubit]. Cartea o primise de la o prietenă ce plecase deja din instituţie împachetată între bomboane împreună cu binecunoscuta fotografie a lui Ady în care î-şi sprijină cotul. Ghidată de o idee bruscă în această dupămasă tristă de noiembrie i-a scris o scrisoare lui Endre Ady. Timp de câteva săptămâni a aşteptat răspunsul, ce i-a fost înmânat abia de revelion. Timp de doi ani jumate şi-au scris reciproc din trei-patru săptămâni. Poetul în luna mai al anului 1912 şi-a rupt definitiv legătura cu Léda, şi s-a cufundat în viaţa liberă. A făcut cunoştinţă cu multe doamne nobile în decursul săptămânilor, lunilor petrecute prin diferite sanatorii. între timp îl preocupa din ce în ce mai mult ideea căsătoriei, i-ar fi plăcut să se stabilească, să ducă un trai mai liniştit, şi a devenit din ce în ce mai curios în ceea ce o privea pe micuţa fană a lui. Pe 23 aprilie 1914 după o noapte de chefuială la Oradea Ady ajunge la Ciucea, s-o cunoască personal pe „surioara" lui. „A fost decepţie, bucurie şi tristeţe" - scria în biografiea ei Csinszka. Ady scrie poezia Vajon milyennek láttál? [Oare cum m-ai văzut?], care a fost publicată în revista Nyugatin numărul ce a apărut pe 1 mai. Pe data de 7 iunie au făcut o excursie la Sân- craiu. Vizita la rudele comune a fost una reuşită, iar a doua zi Ady a cerut-o de soţie pe Csinszka. Ady scrie depre extazul lui în poezia intitulată A Kalota partján [Pe malul Cătatei]. Endre Ady după logodnă i-a scris o scrisoare lui Lajos Hatvány despre intenţia lui de a se însura: „Poţi considera o cotitură senilă, iubesc năucitor, la nebunie, o fetiţă de abia de douăzeci de ani. î-mi arată că mă iubeşte şi ea, deci acum neapărat şi crede aşa. Fata - te poţi mira - nu este evreică, dar este foarte distinsă, este aproape un magnat ardelean." l-a scris o scrisoare şi lui Miklós Boncza, în care îi cere mâna fiicei lui. Tatăl însă dezaprobă intenţia de căsătorie a tinerilor. 22
