Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Fondszám , Rsz. Állag Fond/gyűjtemény, állag megnevezése, tartalma, nyelve Évkör Ifin 140. ACADEMIA DE AGRICULTURĂ CLUJ-NAPOCA A KOLOZSVÁRI GAZDASÁGI AKADÉMIA IRATAI 1906-1919, (1920) (-1945) 0,70 începuturile studiilor superioare în domeniul agriculturii au legătură cu universitatea regală înfiinţată la Nagyszombat şi strămutată de aici la Buda. Şcoli superioare de ştiinţe agricole au apărut ca instituţii particulare în anul 1797 la Keszthely şi în 1818 la Mosonmagyaróvár, cele care în a doua jumătate a secolului al 19-lea şi-au continuat activităţile ca instituţii de învăţământ aflate în subordinea statului. în această perioadă reţeaua instituţională s-a dezvoltat cu şcoli înfiinţate la Debreţin, Kosice şi Cluj-Mănăştur. în Institutul de învăţământ Agronomic de la Cluj-Mănăştur durata studiilor era 3 ani, admiterea a fost condiţionată de promovarea a 5-6 clase gimnaziale, eventual a unor şcoli reale. în anul 1874, cu dezvoltarea învăţământului profesional în domeniul agriculturii, institutul clujean a devenit o instituţie de învăţământ mediu şi admiterea a fost condiţionată de promovarea a 6 clase gimnaziale. Absolvenţii au valorificat cunoştinţele dobândite ca proprietari, administratori de moşii sau chiriaşi în orice ramură a agriculturii. în anul 1874, institutul agronomic de la Mosonmagyaróvár a fost ridicat la rang de academie de agricultură, iar în anul 1906 au fost ridicate la acest rang şi instituţiile din Debrecen, Kosice, Keszthely şi Cluj. Studenţii, ale căror admitere era condiţionată de absolvirea bacalaureatului, pe durata studiilor de 3 ani au dobândit cunoştinţe teoretice şi practice. în academii învăţământul s-a desfăşurat după regulamente şi programe de studiu unice. în academia ajunsă după pacea încheiată la Trianon sub autoritate românească s-a continuat formarea profesională, doar durata studiilor a fost ridicată la 5 ani. După Dictatul de la Viena, autorităţile maghiare au deschis porţile academiei ca şcoală superioară cu durata studiilor de 3 ani, care în baza legii XVI din 1942 a funcţionat sub denumirea de Şcoala Superioară de Agricultură Reg. Magh., până la 1944. în anul 1945, după înfiinţarea la Budapesta a Universităţii de Studii Agricole, academiile fost reorganizate ca secţii provinciale ale Facultăţii de Agricultură. Actele Academiei de la Cluj probabil au ajuns la Keszthely prin intermediul profesorilor refugiaţi de la Cluj în toamna anului 1944 şi la începutul deceniului şase, după strămutarea Universităţii de Studii Agricole de la Budapesta la Gödöllő, şi-au găsit loc în depozitul bibliotecii universităţii. După suspendarea temporară în anul 1949 a funcţionării şcolilor superioare de agricultură în provincii, formarea în domeniul agriculturii a fost reluată în anul 1953 la Debreţin, iar în 1954 la Keszthely şi Mosonmagyaróvár. După reînfiinţarea şcolilor superioare în provincii, ordinul Ministerului Agriculturii nr. 856-163/1954. a prevăzut adunarea şi predarea arhivei curente a fostelor academii (evidenţele de personal, programele de învăţământ, corespondenţa şi orice material documentar) către creatorii săi. Conform ordinului, „această prevedere nu se referă la materialul academiei de agricultură, respectiv şcolii superioare de agricultură din Cluj şi la acele evidenţe personale, în cazul cărora studenţii au urmărit cursurile la Budapesta”. Aceste documente au rămas în păstrarea Universităţii de Studii Agricole de la Gödöllő. 345
