Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Modul de înregistrare în index diferă profund de sistemul de ordonare al documentelor. Registrele index alfabetic au fost întocmite după criterii stabilite în mod subiectiv, de ex. după ordinea alfabetică, obiectul, locul emiterii, eventual după data creării documentelor. In special în cazul indexurilor întocmite în perioada emiterii documentelor trebuie să fim precauţi, pentru că cei care au întocmit registrele index, comparativ cu aşteptările sau nevoile cercetătorilor de astăzi, la stabilirea cuvintelor cheie au luat în considerare alţi factori. Astfel, pentru cercetarea unei teme trebuie luate în considerare mai multe cuvinte cheie. (De ex., pentru identificarea documentelor având ca obiect o plângere în cazul unei construcţii nu este suficient să cercetăm registrele la litera corespunzătoare numele persoanei, trebuie avută în vedere şi denumirea reşedinţei, a cuvintelor cheie „plângere”, „probleme economice”, „construcţii” chiar şi denumirea meseriei în cauză.) REGISTRUL SERIAL Este cel mai important registru auxiliar al registraturii pe numere de bază. Pe parcursul cercetării numerelor de înregistrare ale actelor care se referă la o singură problemă, cercetătorul află numărul sau semnul de arhivă, astfel şi locul de păstrare al documentelor. REPERTORIU Instrument de evidenţă şi orientare întocmit pe de o parte la nivelul celor mai mici unităţi de păstrare, pe de altă parte la nivelul unităţilor arhivistice. în repertoriu sunt prezentate toate unităţile de păstrare, iar dacă unitatea de păstrare conţine mai multe unităţi arhivistice, în repertoriu sunt detaliate şi acestea din urmă. Structura sa este identică cu sistemul de ordonare al materialului arhivistic. Conţine date cu privire la: denumire, datare, obiect, cantitate, structură, ordonare, inventariere, numărul unităţilor de păstrare. (în prezentul volum unităţile de păstrare sunt grupate în ordinea lor reală - cu precizarea obiectului acesora.) în concluzie, repertoriul este un instrument de evidenţă şi orientare destul de detaliat şi folositor, însă pe lângă repertoriu, în vederea identificării documentelor, cercetătorul trebuie să cerceteze şi registrele generale, registrele de intrare- ieşire, precum şi registrele index alfabetic. SECŢIE Unitate de arhivă mai vastă, încorporând arhive şi fonduri care au strânsă legătură între ele. De regulă, o secţie cuprinde mai multe arhive, însă şi o singură arhivă poate fi considerată o secţie. Secţiile au fost organizate potrivit criteriilor istorice, organizatorice sau cronologice, ori în mod artificial, după felul documentelor. Sistemul secţiilor este specific doar în cazul ANU - AN. De exemplu, secţii organizate după criterii diferite sunt: Secţia „E” - Arhivele Tezaurariale Ungare (criteriu istoric), Secţia,A” - Arhiva Cancelariei Maghiare (criteriu organizatoric), Secţia „Q” - Colecţia de documente înainte de Mohács (criteriu cronologic), Secţia „Z” - Arhivele instituţiilor economice (criteriu stabilit în baza creatorilor de documente), Secţia „S” - Colecţia de hărţi (criteriu stabilit după felul documentelor). REGISTRU INDEX ALFABETIC Glosarul a fost întocmit în baza lexiconului care include terminologia arhivistică elaborat de Győző Ember (Ember, Győző: Levéltári terminológiai lexikon. (A Magyar Országos Levéltári kiadványai IV. Levéltártan és történeti forráskiadványok. 4.) [Lexicon cuprinzând terminologia arhivistică. Seria Publicaţiile Arhivei Naţionale a Ungariei IV. Arhivistică şi ediţii de izvoare istorice. 4.] Budapesta, 1982. 382., şi în baza volumului „Termeni de specialitate în domeniul arhivistic” elaborat de ANU - AN, de către A. Varga László. 30
