Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
ÎNDRUMĂTOR privind utilizarea volumului cuprinzând documente create de Comitatele Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar şi Districtul Chioar, precum şi fragmente de fonduri referitoare la Transilvania, care au ajuns în Ungaria după anii 1918/1919 Documentele păstrate în Arhivele de stat, sectoriale, ecleziastice şi universitare din Ungaria nu sunt gestionate într-o structură unitară. Documentele păstrate la ANU - AN, create anterior anului 1945, sunt structurate în secţiuni, de la litera A la Z. Materialul arhivistic al secţiunilor poate să cuprinde documentele unuia sau mai multor fonduri arhivistice, precum şi documente grupate în colecţii arhivistice. In schimb, documentele cu conţinut asemănător, păstrate la ANU — AN, create după anul 1945, cele păstrate la structurile judeţene ale ANU, precum şi materialul arhivistic al Arhivelor autoguvernărilor orăşeneşti sunt grupate în grupe principale de fonduri. De ex. alcătuiesc câte-o grupă principală de fonduri documentele create sau colecţionate de instituţii şi institute (printre altele şi şcolile primare sau superioare), corporaţii, asociaţii, organizaţii ecleziastice, familii, persoane, precum şi documentele depuse la Arhive în baza unor dispoziţii speciale (exemplarele II. ale registrelor de stare civilă, documentele alegerilor, referendumurilor, iniţiativelor civice). Alte grupe principale de fonduri au fost delimitate conform principiului cronologic, anii extremi ai acestora fiind 1945-1989, iar cele create după 1990 cuprind fondurile arhivistice ale creatorilor care au atribuţii şi activităţi similare. Până la 2002, materialul arhivistic al Arhivelor menţionate mai sus a fost ordonat în 37 grupe principale de fonduri, numerotate cu cifre romane. în realitate, astăzi se numără 29 grupe principale de fonduri, deoarece breasla arhiviştilor a eliminat 8 grupe principale de fonduri din vechiul sistem elaborat după modelul sovietic, de ex. grupele principale de fonduri cu anii extremi 1918/1919 şi 1945-1950, cuprinzând fonduri arhivistice care au fost delimitate doar din motive politice, intercalând documentele la locurile lor originale. Grupele principale de fonduri se împart în grupe de fonduri, grupele de fonduri în fonduri arhivistice şi acestea din urmă în părţi structurale. Fondul este unitatea de bază a materialului arhivistic. Conform terminologiei oficiale, documentele unui singur creator (instituţie sau persoană fizică) alcătuiesc un fond arhivistic. în cadrul fondului, documentele care au aceeaşi sistem de ordonare, obiect sau eventual caracteristici externe, sunt grupate în părţi structurale. Structura fondurilor în cadrul grupelor principale de fonduri este prezentată în exemplele de mai jos: în cadrul grupei principale de fonduri nr. IV (Autorităţile comitatense, oraşele libere regeşti şi oraşele cu drept de municipiu) reprezintă o grupă de fonduri materialul arhivistic al fondurilor din epoca feudală, creat anterior anului 1848, alte grupe de fonduri cuprind documentele create în timpul Revoluţiei de la 1848/1849, cele create în perioada neoabsolutismului cu anii extremi 1850-1860 şi fondurile din perioada provizoratului, cu anii extremi 1861-1867. Această structurare atestă faptul că breasla arhiviştilor nu a reuşit delimitarea fondurilor în cadrul grupelor de fonduri nici după anul 2002. Regruparea sistematică a documentelor în fonduri presupune o muncă imensă de ordonare şi inventariere, reţinerea tuturor capacităţilor Arhivelor din Ungaria, o activitate ce nu ar mai permitea îndeplinirea sarcinilor clasice sau noi, cum ar fi: digitizarea documentelor, elaborarea bazelor de date, activitatea de control la creatorii şi deţinătorii de documente sau lansarea proiectelor ce vizează dezvoltarea culturii generale. Arhiva de Istorie Militară păstrează şi ea materialul său arhivistic în grupe principale de fonduri, acestea însă nefiind identice cu sistemul folosit de către Arhivele judeţene sau cu structura materialului arhivistic al ANU - AN, creat după 1945. în cazul Arhivelor judeţene grupa principală de fonduri nr. I. cuprinde documentele organelor superioare ale puterii de stat, iar la Arhiva Militară documentele autorităţilor militare cu competenţe naţionale. Grupele principale de fonduri ale Arhivei Militare şi ale arhivelor sectoriale specializate, cuprinzând fonduri privitoare la Transilvania, sunt prezentate mai detaliat în volumele ANU - AN. De asemenea, este unic şi sistemul fondurilor păstrate la Arhiva Naţională a Protecţiei Mediului şi Hidrologiei. Materialul său arhivistic referitor la Transilvania este prezentată tot în volumele ANU - AN. Structura fondurilor păstrate la arhivele universitare şi ecleziastice din Ungaria are caracter specific. Datorită faptului că a fost concepută câte-o structură unică în cazul ambelor tipuri de arhivă, acestea pot fi gestionate în mod unitar în sectorul Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor. 21
