Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

Documentele celor trei municipalităţi au fost prezentate mai sus. Dintre documentele organelor districtuale s-au păstrat cele create de Comisariatul Districtual Oradea, Direcţia Camerală Oradea, Inspectoratul Şcolar Oradea. Ordinele emise de Comitatul Bihor în 1789 au fost ordonate ca parte structurală în cadrul fondului Arhiva Comitatului Bihor.

Au valoare istorică deosebită documentele Adunării Generale ale Comunităţii Nobiliare din Comitatul Bihor, în special protocoalele de şedinţă. Din păcate lipsesc protocoalele din perioada 1704—1711. Actele administrative din perioada lui Iosif al II-lea s-au păstrat doar din perioada 1786-1790, reprezentând procese- verbale administrative, documente administrative ordonate pe probleme, acte urbariale. Dintre documentele comitelui suprem lipsesc în totalitate actele prezidiale şi s-au păstrat foarte puţine acte generale, doar concursuri pentru ocuparea unor posturi, însă acestea ne oferă informaţii valoroase privind starea socială a funcţionarilor comitatului.

Actele administrative, judiciare şi economice mărturisesc locul şi rolul important al vicecomitelui în ierarhia administraţiei comitatului. Cu puţine excepţii, s-au păstrat din 1871 protocoalele comitetului municipal al comitatului. Trebuie menţionate documentele perceptorului Comitatului Bihor şi ale Curţii de Conturi. în arhivele judeţene, pe lângă fondul Tribunalul Comitatului Bihor, sunt păstrate procesele- verbale ale Tribunalului Penal al Comitatului Bihor conţinând reluări de proceduri de judecată. Tribunalul iosefin a preluat atribuţiile sedriei comitatense şi judecarea cauzelor penale de la scaunele urbariale care au funcţionat în Comitatul Bihor. Documentele păstrate în fond sunt acte administrative, procese şi proceduri extrajudiciare. Colecţia de documente create în urma exercitării atribuţiilor de către avocaţi şi funcţionari ai comitatului (1783-1848), prin conţinutul lor, sunt surse valoroase ale administraţiei comitatense feudale şi ale procedurilor de natură penală. Colecţia documentelor care atestă calitatea de nobil este împărţită în mai multe părţi structurale, dintre acestea au o importanţă mai accentuată conscripţiile nobililor. începând cu 1790, deţinem documentele organelor de plasă din Comitatul Bihor care oglindesc repetatele împărţiri teritoriale. Duplicatele matricolelor confesionale din Comitatul Bihor se regăsesc în arhivele judeţene începând cu 1828 până la 1895, an în care a fost introdusă întocmirea registrelor de stare civilă de către oficiile de stare civilă de stat. Izvoarele referitoare la istoria socială şi ştiinţele naturii sunt cercetate astăzi mai ales de către genealogi. Fondul Arhiva Comitatului Bihor cuprinde documentele Arhivei, ca instituţie comitatensă.

în grupa principală de fonduri Organele teritoriale ale administraţiei centrale de stat s-a clasat colecţia arhivistică Inspectoratul Cadastral al Comitatului Bihor şi Hajdú, cuprinzând evidenţe cadastrale şi oferind informaţii preţioase referitoare la suprafeţe, nume de proprietari, procedee de divizare şi venituri cadastrale nete. Documentele constituie o colecţie, cu acte referitoare la comunele situate atât în comitatul Bihor, cât şi în Hajdú, în ordinea alfabetică a localităţilor. S-a constituit a parte structurală separată cu documentele referitoare la plase şi la întregul comitat. Pe lângă măsurările cadastrale, materialul arhivistic al comunelor conţine şi hărţi cadastrale cu valoare documentară inestimabilă în privinţa informaţiilor referitoare la structura localităţilor. Este relativ voluminos fondul Direcţia Silvică Debreţin, cuprinzând printre altele evidenţele exploatării pădurilor din comitatele Hajdú şi Bihor. Evidenţele au fost întocmite începând cu secolul al 19-lea, deoarece direcţia silvică a colecţionat şi o parte a planurilor de exploatare a pădurilor create înainte de înfiinţarea sa. în ceea ce priveşte administrarea apelor, s-au păstrat documentele Oficiului Regal Maghiar de Arhitectură din Debreţin (1886-1948), instituţie care avea competenţe asupra comitatelor Hajdú, Szabolcs, Sătmar şi Bihor. Documentele se referă la probleme privind irigarea terenurilor, canalizări, forarea fântânilor, regularizarea râurilor, asanarea apei de infiltraţie. Regăsim informaţii privitoare la Bihor şi în fondul arhivistic Inspectoratul Cercual de Industrie Debreţin, iar documentele create de Direcţia Căilor Ferate Maghiare Debreţin (1890-1958) conţin preţioase informaţii privind istoricul transporturilor.

Dintre Organele teritoriale ale justiţiei un creator de documente mai important era Curtea de Apel a Districtului Transtisan, cu atribuţii de judecare a litigiilor funciare, a proceselor referitoare la obligaţii contractuale, precum şi judecarea în prima instanţă a proceselor având ca obiect mari datorii băneşti. Până la sfârşitul Primului Război Mondial, şi în perioada începând cu Dictatul de la Viena, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, comunele din Bihor s-au aflat în aria de competenţă a Tribunalului Regal Oradea. După schimbul de documente ce a avut loc după Dictatul de la Viena, au ajuns în păstrarea Arhivei documente referitoare la parcelarea terenurilor din 23 de comune. Tribunalul Sighetu Marmaţiei, respectiv Tribunalul Zalău iniţial se aflau în aria de competenţă a Curţii de Apel Regale Debreţin, situaţie ce s-a schimbat pe la sfârşitul Primului Război Mondial. Documentele create de Tribunalul Regal de Scont pot fi valorificate în cazul cercetării istoriei comerţului din zonele bihorene.

150