Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Documentele comitelui suprem comun al comitatului Hajdú şi al oraşului Debreţin sunt izvoare preţioase pentru cercetarea evoluţiei economice, sociale şi politice a epocii capitaliste, chiar dacă majoritatea actelor prezidenţiale, precum şi o parte a actelor administrative nu s-au păstrat. Actele administrative generale ale comitelui suprem comun al comitatului Hajdú şi al oraşului Debreţin, cu lipsuri, au anii extremi 1876-1918 (1950). Protocoalele de şedinţă ale comitetului municipal al comitatului s-au păstrat din 1876-1918 (1941). Seria actelor vicecomitelui s-au păstrat aproape fără lipsuri. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, conform unei dispoziţii ministeriale, materialul arhivelor judeţene a fost încărcat în două vagoane şi transportat în regiunea Transdanubiană. în urma evacuării, o parte semnificativă a materialul arhivistic s-a distrus, iar restul documentelor s-a amestecat. în lipsa personalului de specialitate, arhiva a rămas neordonată pe perioadă îndelungată. La 21 octombrie 1944, arhivarul principal al comitatului, Gábor Herpay a fost numit în funcţia de vicecomite şi nu a mai lucrat în arhivă, iar după ce şi-a reluat activitatea în arhivă, din cauza bolii nu a mai putut lucra intensiv. Până la 1950, materialul arhivistic nu a mai fost ordonat, în arhivă fiind repartizaţi pe perioade scurte funcţionari care urmau a fi disponibilizaţi. Situaţia precară s-a schimbat odată cu numirea dr. Sándor Kolléga Tarsoly în funcţia de şef al arhivelor judeţene.16 în anul 1950, Ministerul de Interne a dispus mutarea Arhivelor comitatense Bihor din localitatea Berettyóújfalu în Debreţin, urmând a fi păstrate alături de Arhivele comitatense Hajdú.17 Ca urmare a primirii Arhivei bihorene, era necesară ordonarea materialului Arhivelor Comitatului Hajdú. Transportarea documentelor în noua clădire a arhivelor judeţene a avut loc în august 1950, momentul care reprezintă şi înfiinţarea Arhivelor Publice Judeţene Hajdú-Bihar. Debreţinul însă a susţinut o instituţie proprie, Arhiva Publică a Oraşului Debreţin, aflată atunci sub conducerea lui György Komoróczy. Cantitatea totală a celor trei arhive, a oraşului Debreţin şi a celor două comitate fusese circa 1800 m.l., în mare parte documente feudale şi în cantitate mai puţină documente create mai târziu, până la 1930. în urma naţionalizărilor, a devenit posibilă preluarea de către Arhive a documentelor cu valoare istorică create de oraşe, comune, organe de stat şi instituţii economice. Astfel, au fost predate spre păstrare documentele fostelor oraşe haiduceşti, apoi ale comunelor, ale diferitelor organe administrative de stat, instituţiilor de învăţământ şi ale altor organizaţii. Arhiva Comitatului Bihor în ceea ce priveşte formarea şi etapele iniţiale de dezvoltare a Arhivei Comitatului Bihor, deţinem puţine informaţii. La nivel naţional, păstrarea în mod conştient a documentelor cu valoare juridică şi a celor care se referă la drepturile privind posesiunile, începea în jurul secolului al 14-lea. în comitate documentele au fost gestionate şi păstrate personal de către vicecomitele şi notarul comitatului, însă funcţia de notar în Comitatul Bihor nu a fost îndeplinită permanent. în secolul al 16-lea scrisul încă nu a fost constant în comitate, documentele, inclusiv protocoalele cu procese-verbale de şedinţe încă nu au fost păstrate în siguranţă, în spaţii destinate păstrării acestora şi astfel, datorită schimbărilor de personal în funcţiile de vicecomite şi notar, foarte multe documente s-au pierdut. în secolul al 17-lea notarul a preluat de la vicecomite atribuţiile de păstrare a protocoalelor şi a arhivei comitatense şi a păstrat aceste documente scrise în lada comitatului. Din cauza înmulţirii documentelor, a devenit o necesitate ordonarea după anumite criterii şi ţinerea evidenţei lor, precum şi asigurarea unui spaţiu în vederea păstrării acestora în siguranţă. Astfel, materialul arhivistic a fost mutat în repetate rânduri. Dezvoltarea scrisului în epoca modernă timpurie, creşterea birocraţiei în domeniul diferitelor organe administrative a determinat instituţionalizarea arhivelor. Chiar şi curtea imperială a solicitat asigurarea unor condiţii în care documentele pot fi păstrate în siguranţă şi în secolul al 17-lea prin multe legi s-a prevăzut luarea unor măsuri în privinţa păstrării documentelor. Legea nr. LXXIII din 1723 a prevăzut construirea sau achiziţionarea unor sedii permanente pentru ţinerea şedinţelor comitatense şi a scaunului de judecată comitatens, pentru plasarea deţinuţilor şi în scopul păstrării documentelor comitatului. Nici Comitatul Bihor 16 ANU AJHB XXXII. 4/b. 1. 4. decembrie 1950. Şeful interimar Reszeghy Lajos predă sarcinile. 17 Ordinul Ministerului de Interne nr. 1.610-2/III/1950. II/l. 145
