Pál-Antal Sándor (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 12. Judeţul Mureş (Bukarest - Budapest, 2014)

Tartalom

Registrele confesionale de stare civilă sunt prezentate în ghid la sfârşitul capitolului XI-lea, grupate pe localităţi şi în cadrul localităţilor pe culte în ordinea alfabetică: evanghelică c. a., greco-catolică, mozaică, ortodoxă română, reformată, romano-catolică, sâmbătară şi unitariană. Semnificaţia cifrelor romane şi a însemnelor alfabetice folosite în tabel este următoarea: I. Parohii filiale. II. Registre originale şi felul lor: A/ botezaţi B/ cununaţi C / decedaţi; III. Indexuri alfabetice: A/ botezaţi B/ cununaţi C / decedaţi; IV. Diferite liste (ale vaccinaţilor, confirmaţilor, convertiţilor, şi alte consemnări); V. Dubletele registrelor de stare civilă: A/ botezaţi B/ cununaţi C/ decedaţi; VI. Observaţii. în prezentare a fost alocată o coloană aparte pentru arătarea existenţei evidenţelor arhivistice. Acestea sunt în parte „inventare de preluare” întocmite de predători, iar în parte „inventare arhivistice” întocmite de arhivişti. Mai există şi aşa numitele „instrumente contemporane de evidenţă” întocmite de creatori în secolele 18-20. Arhivistică românească consideră instrument contemporan de evidenţă arhivistică atât evidenţele întocmite de arhivarii instituţiilor creatoare de arhivă (inventare, registre de evidenţă a actelor, indexe alfabetice şi repertorii) cât şi acele registre (de intrare-ieşire, indexe alfabetice şi numerice) care ţin evidenţa actelor după numerele de inregistrare. Menţionăm că prin „index” s-a înţeles „indice”, iar prin „protocollum” procese-verbale de şedinţă, ori de dezbateri, de regulă legate în volume. Uneori, mai ales la parohii, prin „protocol”, „protocollum” s-a înţeles şi registru de consemnare a corespondenţei. în coloana cu privire la anii extremi ai documentelor, dacă fondul se încheie înaintea anului 1918, s-a trecut anul celui mai vechi document din fond sau colecţie şi ultimul an. în cazul fondurilor şi colecţiilor care conţin acte şi după anul 1918, în această coloană s-a menţionat primul an şi anul 1918, iar în paranteză ultimul an. Cantitatea fondurilor şi colecţiilor dată în m. 1. arhivă se referă la cantitatea dinaintea anului 1918, iar în paranteză cantitatea totală. Denumirea localităţilor în limba română este cea actuală, iar în cazul celor în limba maghiară cea din nomenclatorul maghiar al localităţilor din anul 1913. Pál Antal Sándor BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Boar, Liviu, Semicentenarul Arhivelor mureşene. 1951-2001. Editura TIPOMUR, Târgu Mureş, 2001, 63 p. Ediţia a Il-a: Ibidem, Târgu-Mureş, 2002, 58. Filiala Arhivelor Statului - Judeţul Mureş. Prezentare. întocmită de: Ranca, loan — Pál-Antal, Alexandru - Grama, Viorel - Moldovan, loan - Mureşan Ionel. Editat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România. Bucureşti, 1982. 59. [Résumé p. 57-59.] îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Mureş. Voi. I. întocmit de: Ranca, loan - Pál-Antal, Alexandru - Grama, Viorel - Moldovan, loan - Mureşan Ionel. Editat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România. îndrumătoare arhivistice 19. Bucureşti 1984. 17

Next

/
Oldalképek
Tartalom