Bicsok Zoltán (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 - 9. Judeţul Harghita (Bukarest - Budapest, 2014)

Tartalom

în îmbogăţirea materialului arhivistic deţinut un rol hotărâtor l-au avut schimbările survenite în legislaţia de specialitate din anul 1974. Decretul nr. 206 al Consiliului de Stat a extins semnificativ prerogativele Arhivelor Statului în materie de drept de proprietate asupra documentelor.14 în urma acestui decret au ajuns din proprietate privată în administrarea Filialei numeroase colecţii de documente: ex. actele aparţinând dr. Gábor Pál, materialul Colecţiei Kovács Dénes, arhiva familiilor Borsai Nagy, Ugrón şi Both de Căpâlniţa (toate în anul 1976), mai multe diplome privilegiale şi acte de danii, care au intrat în componenţa colecţiei Achiziţii şi donaţii (majoritatea în perioada 1976-1978), arhiva numeroaselor parohii reformate (în anii 1978-1979), respectiv colecţiile de documente şi de sigilii ale Muzeelor din Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc (în două etape: 1978 şi 1987).

în anii 1980 s-au preluat mai ales documente ale instituţiilor de învăţământ (în primul rând şcoli primare confesionale şi de stat, mai puţin şcoli medii), de asemenea arhivele organelor judecătoreşti şi ale unităţilor economico-financiare, totodată s-a continuat şi completarea fondurilor existente, astfel că pe la sfârşitul anilor 1980 majoritatea materialului arhivistic de dinaintea anului 1968 din judeţ a ajuns în administrarea Arhivelor, printre care şi 5 arhive raionale,15 8 orăşeneşti şi 120 comunale. Ultimele preluări masive au avut loc în prima jumătate a anilor 1990 (în 1991 şi 1994-1995), când au fost preluate arhivele comitetelor judeţene şi orăşeneşti ale PCR, respectiv actele partidelor istorice şi ale unor organizaţii obşteşti.16 Prin aceste preluări capacitatea de depozitare a sediului s-a diminuat semnificativ.

Astăzi Serviciul Judeţean Harghita al Arhivelor Naţionale administrează cca. 4015 m.l. de material arhivistic, organizat în 690 de fonduri şi colecţii. Cele mai vechi documente, deşi răzleţe, datează din secolul al 15-lea, iar începând din secolul al 16-lea deţinem documente tot mai numeroase. Serviciul nostru păstrează izvoare importante pentru trecutul acestor locuri. Actualmente în cadrul instituţiei noastre lucrează opt specialişti cu studii superioare şi patru cu studii medii.

în vederea unei mai bune orientări în materialul deţinut, în anul 1988 Liviu Boar, directorul de atunci al Filialei a elaborat un îndrumător în care a prezentat o bună parte a fondurilor şi colecţiilor deţinute.17 Acesta este un instrument util şi astăzi în orientarea cercetătorilor, părţile de istorie a instituţiilor sunt amplu descrise alături de conţinutul fondurilor şi colecţiilor deţinute. în anul 1996, după adoptarea Legii Arhivelor nr. 16 din 1996, care este şi astăzi în vigoare cu modificările ulterioare, directorul Filialei de atunci, Aurel Marc a publicat o prezentare a principalelor fonduri şi colecţii deţinute de instituţie în revista „Arhiva românească”.18 Tot pe marginea Legii Arhivelor a apărut în anul 1996 o amplă prezentare19 a situaţiei Arhivelor, despre istoricul, activitatea şi materialul deţinut de către Direcţiile din Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Sfântu Gheorghe, autorul, Sándor Pál-Antal oferind şi informaţii practice privind condiţiile de cercetare.

Din partea ungară, Domokos Kosáry a publicat încă în anul 1970 o lucrare de sinteză în mai multe volume despre materialul arhivistic creat înainte de 1848 pe teritoriul Ungariei istorice, deci şi pe teritoriul Transilvaniei, operă a cărei ediţie secundă şi adăugită apare continuu după anul 2000. Lucrarea care se ocupă de arhivele instituţiilor naţionale, ale jurisdicţiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi de arhivele familiale şi ecleziastice, în volumul 1/3 prezintă şi arhiva creată de scaunele Ciuc, Giurgeu, Casin, respectiv ediţiile de documente şi principalele publicaţii, prelucrări de documente.20 După căderea comunismului, în anul 1993 revista de istorie de la Szeged, „Aetas” şi-a propus să publice o amplă prezentare a instituţiilor deţinătoare de documente şi manuscrise din Transilvania, arhive şi biblioteci deopotrivă. Autorul articolului care prezintă Filiala din Miercurea Ciuc, Dávid Albert a pus accentul pe prezentarea arhivelor administrative în general,

14 Potrivit acestuia, toate documentele cu valoare istorică care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional, şi care până acum erau deţinute de diferite organizaţii ştiinţifice sau culturale, biserici, respectiv persoane particulare, trebuiau depuse în filialele centrale sau teritoriale ale Arhivelor Statului.

15 Deoarece au funcţionat în perioada 1950-1968, acestea nu fac obiectul prezentului Ghid.

16 Organizaţii politice şi obşteşti care au funcţionat după 1918, astfel nu fac obiectul prezentului Ghid.

17 Liviu Boar, îndrumător în Arhivele Statului - judeţul Harghita. îndrumătoare arhivistice 23. Bucureşti, 1988.

18 Aurel Marc, Direcţia Judeţeană Harghita a Arhivelor Naţionale, în „Arhiva românească”, tom II, nr. 2/1996. 123-128.

19 Pál-Antal, Sándor, A székelyföldi levéltárak helyzete és a kutatási lehetőségek, ín A Székelyföld és városai. Történelmi tanulmányok és közlemények. Mentor Kiadó. Marosvásárhely, 2003. 315—325. (Situaţia arhivelor din Secuime şi posibilităţile de cercetare.)

20 Kosáry, Domokos, op. cit. 243-248.

11