Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (2019)
János Orbán: Istoricul casei Hirschmann şi începuturile stilului secession maghiar la Tărgu Mureş
Istoricul casei Hirschmann si inceputurile stilului secession maghiar la Tärgu Mures 175 cämarä).91 La parter este preconizatä о papetärie cu magazie in spate (preväzutä cu ocazia reamenajärii cu un WC), о tutungerie, si micul atelier de ceasornicar de pe strada Bartók. ín interior au avut loc reamenajäri, instalatiile si conductele au fost reparate, tämpläria de lemn a fost revizuitä si vopsitä in exterior, etc. Conform memoriului tehnic, frontului i s-а redat forma initialä, s-au intocmit planuri de renovare pentru ambele fatade.92 Parterul, al cärui aspect a fost afectat grav la mijlocul secolului prin indepártarea galantarelor (fig. 13), a fost reproiectat in stilul cladirii: au fost propuse goluri cu inchideri arcuite, inconjurate cu cadre de tencuialá ondulate, si о cornisä mediana fräntä (s-а realizat doar cea din urrna). MORFOLÓGIA FATADEI PRINCIPALE Dupä cum am väzut, clädirea construitä in 1905 a avut о planimetrie in forma literei L, din care, in urma demolärilor din anii 1980, s-а pästrat exclusiv corpul principal din piata Trandafirilor. Fatada principalä reprezintä cea mai importantä valoare arhitecturalä a edifkiului (fig. 14). Pe primele reprezentäri ale clädirii apare si un galantar de lemn cu trei usi de intrare, caracterizat prin elemente de tämplärie curbate si un decor floral sculptat (fig. 8). Aceastä structurä de tämplärie, montatä in timpul constructiei (1906), s-а integrat organic in aspectui fatadei. ín perioada interbelicä insä a fost transformat, iar la mijlocul secolului XX demontat. Aspectui actual al parterului este rezultatul acestei interventii. Desi pe parcursul restaurärilor din anii 1980 a existat о propunere in acest sens, fatada parterului nu a fost remodelatä. La etaj, fatada principalä este sträpunsä de douä ferestre late, cu о inchidere arcuitä la mijloc. Tämpläria de lemn a ferestrelor este impärtitä de о traversä de cercevea orizontalä, decoratä cu denticule, in partea inferioarä cu trei canaturi si cu un oberliht articulat cu douä sprosuri curbate, structurä asemänätoare cu tämpläria ferestrelor caselor proiectate de Keleti pe strada Cuza Vodä. Analogiile acestui tip de ferestre pot fi íntálnite la cele mai reprezentative clädiri ale lui Ödön Lechner, in forma cea mai evidentä pe fatadele curtii interioare al Institutului Geologie (1897-1899) din Budapesta.93 Pe pervaz astäzi apar douä panouri dreptunghiulare de tencuialä, care lipsesc de pe reprezentärile arhive, deoarece au fost realizate in timpul restaurärilor din anii 1980. Suprafata latä de deasupra ferestrelor este marcatä de un intins panou adäncit, cu margini arcuite, care reflectä spränceana ferestrelor. Acest panou se intinde si in zona chenarelor ferestrelor, fund accentuat de patru aplice de teracotä, reprezentänd motive florale (fig. 17). ín zona centralä, intre cele douä ferestre, apare un element decorativ de mari dimensiuni, compus dintr-un sir vertical de inimi si motive vegetale (fig. 16), inspirat din motivele ornamentale ale artei populare, culese si repertoriate, in aceastä perioadä, cu mare entuziasm, de cätre etnografii József Huszka (1854-1934)94 si Dezső Malonyai (1866-1916), autorii unor publicatii deosebit de populare in domeniu. Remarcäm asemänärile generale dintre motivul central al fatadei principale si unele Ornamente de broderie prezente pe cojoacele seeuiesti, culese la Gheorgheni si publicate de Malonyai cätiva ani mai tärziu.95 Cél mai marcant element al fatadei este aticul masiv, compus din linii curbate dinamice, incoronat de о cornisä latä, decoratä cu о bandä 91 Pe baza proiectului nr. 205/1V ’Amenajäri la constructii existente din piata Trandafirilor nr. 22,26,18”, parte integrantä а proiectului general nr. 1217. U.S.L.G.C. Bucuresti ’’Bloc F.I., F.2. si zóna T din p-ta Teatrului Tg. Mures”. Adresa I.J.G.C.L. Mures cätre Inspectoratul general de stat pentru investitii-constructii din Bucuresti, 11 mai 1983, RAGCL. 92 Putem afirma, cä proiectantii locali au incercat sä procedeze cu maximä responsabilitate fatä de monument. Cartea tehnicä a constructiei pentru imobilul din piata Trandafirilor 18. Intocmitä de ing. Szász Béla, 1991. RAGCL. 93 SiSA 2014, 106, 110-111. 94 Despre activitatea lui Huszka vezi Fejős 2006. 95 Malonyai 1909, 41.
