Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Is torié fizicä, anatomie §i fiziologie animalä. ín anul al ll-lea se préda cultura plantelor, cre§terea animalelor, studiul ma^inilor §i insrumentelor agricole, iar in anul final economie ruralä, igienä veterinarä, drept §i contabilitate agricolä. Absoloventii primeau diplomä de „agronom diplomat.” Nu se cunoa§te numele niciunui profesor román.17 ín 1848, cänd sistemul politic condus de Metternich a sucombat, moto-ul legitimärii revolutiei din martié Tn Austria era „...§tiinta §i Tnvätarea/educatia sunt libere”. Atunci se contureazä caracteristicile sistemului educational modern austriac, pe toate componentele lui, datorate unui trio cuprinzänd exceptionali Tnvätati, deopotrivä teoreticieni §i practicieni, Bonitz, filolog clasic berlinez §i austriecii Exner §i Leo Thunn, care au realizat „Marea Charta”, a educatiei central-europene. Gimnaziul, cu structurä de studiu de §ase ani cuno§tinte practice §i, cu cei doi ani de „studii de filosofie” pregätea candidatii pentru universitate, iar liceele, ca institutii autonome se afiliau direct universitätilor. Absolventii liceelor primeau о instructive solidä, verificatä prin examenul de maturitate). ín gimnaziu, primii patru ani de studii erau de gramaticä, iar urmätorii doi de studii umaniste. Nu se aplica un curriculum clasic pur, ci о combinatie de filologie §i §tiintele natural. Comisia oficialä a educatiei (Studienhofkomission) prezenta programa analiticä cu Tmbunätätirile necesare gimnaziului. Ministrul Fr. Von Sommaruga a Tnceput reforma, numind Tn comisie un excelent slavist, Safaryk (§i continuä ministrul Dobhhoff, apoi contele Leo Thunn), fiind numiti Tn comisie apoi Ernst von Feuchtersieben, Franz Exner (profesor de filosofie la Praga), Freiherr von Helfert, student praghez al lui Exner. Se adaugä colaboratori de valoare, Gindely, Curtius, Mocnik etc. ín ianuarie 1850, se puneau bazele publicatiei „Zeitschrift für Österreichische Gymnasien”, redactatä de Hermann Bonitz, J. Mozart, J. G. Seidle, Adalbert Schifter, organ de presä pedagogic care se va mentine §apte decenii. Exner era influentat de filosofia religioasä a lui Jacobi §i Salat, dar nu se aplicau Tncä Tn Tnvätämäntul austriac preceptele psihologicopedagogice ale lui Herbart. Exner, apropiat de teoriile logicianului Bernard Bolzano a redactat principiile esentiale ale „Organisationenwurfului” §i pune Tn discutie principiile educatiei publice. Noul gimnaziu de 8 ani se diviza Tn ciciül inferior, de 4 clase §i cel superior, cu acela§i numär de clase. Disciplined predate cuprindeau: limba latina, limba greacä(veche), educatia religioasä, Ib. germanä, istoria, geográfia, matematicile, geometria §i un numär de discipline optionale. Sommaruga preciza intentiile de fundamentare §tiintificä ale educatiei, dupä modele avansate, germane §i libertatea studiului §i Tnvätärii. Reforma a Tnceput cu gimnaziile. Legea §colarä „Entwurf der Organisationen der Gymnasien und Realschulen in Österreich” se publica Tn septembrie 1848 §i se definitiva prin decret imperial Tn anul 1854.18 ín gimnaziu se studiau: Ib. latinä, greaca veche, Ib. germanä, istoria, geográfia, matematica, §tiintele naturale. Pentru cei care candidau Ia facultate se adäuga un curs pregätitor de filosofie §i literatura germanä. Gimnaziul inferior urmärea asigurarea unei educatii complete, care sä optimizeze §colile reale respectiv cele orä§ene§ti. Literaturii germane i se acorda о valoare formativä de exceptie, Tn toate provinciile Coroanei Tn detrimentul limbii materne a negermanilor. ßtiintele naturale §i matematicile au devenit materii cu rol deosebit, parte a educatiei 17Ibidem, pp. 146-147. Pentru Institutul din Cluj ,Stelian Mändrut Jnvätämäntul universitär juridic §i agronomic din Transilvaniain epoca dualismului austro-ungar,\n „Anuarul Institutului de Istorie Cluf’, XXXII/1993, pp.179-180. 18Rainer Lettner, The Reform of Austrian Secondary Education in 1849, in „L 'enseignement des Elites en Europe Centrale (19-20-Siecle), coordonator R, Kulczykowski, Cracovia,1999, pp. 66-69. 70
