Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII 1698 (Tntre profesori §i romänii lilia Andrei §i Vasile Dobra). íntre anii 1753-1786 functiona un colegiu academic (cu facultati de teologie §i filosofie, drept, medicinächirurgie), apoi Liceul academic regal (Tntre profesori §i oculistul loan Piariu-Molnar, Antonie Bran, Antoniu Nurcä). Prin Legea XIX/1872 se constituie Universitatea modernä, avänd Facultatea de Drept, Medicina, Litere, §tiinte (mai tärziu §i sectie de farmacie), cu 41 de catedre, initial. íntre profesori erau §i romänii Grigore Sila§i §i Grigore Moldovan, filologi. ín anul 1901 se construia corpul central al universitätii, Tn 1904 se inaugura Institutul de Zoologie §i Histologie, Tn 1908 Biblioteca universitarä.60 De§i a fost structuratä dupä model german, era considerata de rang secund, ca о „consolare” pentru instaurarea dualismului, de§i era egalä Tn rang cu cea din Budapesta. Vinovati pentru aceasta au fost §i profesorii ei (39 s-au mutat Ia Budapesta pänä Tn anui 1918), altii s-au compläcut cu statutul social §i nu au depus efort pentru sporirea prestigiului §tiintific al universitätii. Nici Tn opinia publica localä ( “Koloszvari Ujsag," nr. 24/1901 ) „nu ocupa locul pe care ar fi trebuit sä-l ocupe Tntr-o cultura nationale sänätoasä, cu rädäcini adänci”. Un prim project al Tnfiintärii Institutului de Medicinä §i Farmacie data din 1848, de fapt proiectul mai vechi al §colilor malte confesionale maghiare, urmat de proiectul fostului profesor din Aiud, Szász Karoly, ajuns secretar de stat la Budapesta. ín anul 1851, Tn prezenta lui Eötvös se inaugura la Cluj Muzeul Asociatiei Ardelene, iar Tn anul 1869 Comisia de Sänätate propunea reunirea cursurilor de ginecologie §i Chirurgie Tntr-un singur curriculum. Ca §i Universitatea din Budapesta, Universitatea clujeanä avea patru facultäti: de §tiinte juridice §i politice, de Medicinä (§i curs de 2 ani de chimie), Filosofie (Litere §i Istorie), respectiv §tiinte (lipsea teológia) filosofia, dupä modelul facultätilor franceze, cuprindea disciplined umane §i §tiinte. ín Europa de atunci, facultate de matematici §i de §tiintele naturii nu avea decät Universitatea din Tubingen. ín anul 1873 se Tnfiinta Institutul pedagogic, dupä modelul Budapestei §i a Tnceput selectarea candidatilor pentru posturile de profesori. Facultatea de Medicinä avea la Tnceput 11 departamente cu 9 institute special, cu 8 profesori de la sectia mai veche de Chirurgie, Tn 1874 se adäuga dermatologia, iar Tn 1891 venerologia. Facultatea teologicä reformatä (calvinä) functiona din anul 1893.61 Principiul libertätii Tnvätämäntului implica firesc autonómia internä universitarä, avänd ca organ de conducere Senatul universitär, rectorul §i decanii erau ale§i. Universitatea avea dreptul la sustinerea doctoratului §i de a desemna profesori universitari extraordinari. Liberalismul instituit, folositor Tn principiu, mai ales la Facultatea de Litere a fost däunätor Tn depunerea examenelor de student §i alegerea disciplinelor care urmau a fi predate. De practica libertätii Tnvätämäntului era legat §i scopul Tnvätämäntului universitär, care laturä sä primeze, cea de pregätire generalä sau cea de pregätire a cercetätorilor. Cu toate cä discutiile purtate Tn anii compromisului dualist au fost vii, problema a rämas nerezolvatä. Conform légii, pe längä facultätile de filosofie, litere §i istorie, matematicä §i §tiintele naturii au functionat institute pentru pregätirea profesorilor din Tnvätämäntul gimnazial. Dacä Tnfiintarea Universitätii clujene a fost un pas Tnainte Tn evolutia Tnvätämäntului superior transilvan, declararea lb. maghiare ca limbä unicä de predare 60Nicolae Boc§an, Historique de la Universite de Cluj, in „Transylvanian Rewiev”, IV, nr. 1/1995, pp.8- 9 §i Andrei Marga, Universitatea Babe§-Bolyai la aniversare, Presa Universitarä Clujeanä, 1999, pp. 3-7. 61L Nastasä, L'espace universitaire alie mande... ,pp. 27-31 §i Idem, The University of Koloszvar/Cluj and the students of the Medicine Faculty (1872-1918), Budapesta-Cluj, 2004, pp. 21-26, 29-31,53-54. 89
