Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII romänefti dintre 1867-1918,(anexa), se poate constata, ín mare mäsurä originea socialä fi posibilitätile de intretinere ale studentilor rezultatä din situatia Tntretinätorilor. In mäsura Tn care ne-au permis sursele de documentare am urmärit fi noi provenienta socialä a corpului profesoral fi absolventilor diferitelor forme de invätämänt bläjene (in „§colile Blajului intre anii 1850-1918, Evolutia institutional fi dezvoltarea elitelor intelectuale romänefti“). La sfärfitul secolului al XlX-lea fi inceputul celui urmätor, la Budapesta studiau cca. 3000 de tineri romäni in Tnvätämäntul superior. Cam 25% proveneau din familii de agricultori, 8,8% din familii de intelectuali cu functii publice (clerici, profesori, functionari etc.) - in general din familii cu venituri modeste. Cca. 30% ifi datorau studiile burselor acordate de fundatiile de stipendii, iar ca provenientä geograficä peste 80% proveneau din mediul rural. Putini erau din familii instärite, cazul lui Petru Groza, viitorul om politic, fiú de preot din Bäcia, Hunedoara, bursier Gojdu, care incepe studiile in drept la Budapesta fi le continuä la Berlin §i Leipzig, sau Hie Carol Bartul, coleg cu el .originär din Satu-Mare, viitor deputat §i prefect in zonä.52 Analiza mai completa a unor asemenea aspecte rämäne de domeniul viitorului. Pentru unele din fcolile medii románefti din Transilvania, sunt putine date (pentru absolventii sibieni, la Eusebiu Rofca, ’’Monográfia Institutului seminarial teologico-pedagogic „Andreian” al arhiepiscopiei Greco-orientale románé din Transilvania”, 1911), absolventi fi profesori renumiti fiind loan Popescu, Petru §pan, Simion Popescu (activitatea in f colile bucureftene), Onisifor Ghibu etc.), situatii apropiate fiind pentru f colile din Arad fi Näsäud. Pentru Blaj, date fiind traditiile sale, rolul cultural-bisericesc fi centru fcolar, cercetarea intreprinsá in timp, ne-а permis, dupä investigarea completa a fondului de arhivá din Alba-lulia, respectiv Cluj-Napoca sä avem date ample,care insä acceptä completäri fi nuante de interpretare. íntre anii1830-1920 au fost sustinuti din burse 7582 elevi fi student, cu 2956787 coroane. In afara burselor Gojdu au functionat incä 39 de fonduri de burse (mai mari Ramontai, Fondul Seminarului, douä fonduri Vancea,§ulutiu, etc.), marele lor neajuns-datorat statutelor /normelor de functionare-faptul cä maxim 25% din fonduri aveau aceastä destinatie, majoritatea fondurilor lor se capitaliza. Bursele se obtineau prin concurs fi se anuntau in ’’Gazeta Transilvaniei” din Brafov,” Unirea” din Blaj, etc. Se adäugau contributiile periodice ale modestelor bänci romänefticomparativ cu cele germane fi ungurefti, sprijinul „Astrei” (fondatoarea §colii de fete din Sibiu), donatii particulare ocazionale, etc. Toate, íntr-un ansamblu vast social, cänd ajutoarele de salarizare ale preotilor de diverse confesiuni, ca f i ale profesorilor din fcolile publice, respectiv comunale aveau régim special, (de functionari nu se puné problema), Bisericile romänefti sprijineau, in mäsura posibilitätilor salarizarea, väduvele fi orfanii preotilor, fondurile de pensionare, efectuau actiuni filantropice. Doar astfei se pot aprecia la adevärata valoare activitätile unor värfuri intelectuale bläjene, ca: Simion Mihali-Mihäescu, profesor la Craiova, profesorii care au predat in orafele moldovene (aid se include loan Paul, de la lafi, care ifi desfäfoarä finalul activitätii predänd estetica la Universitatea romäneascä din Cluj), indelungata activitate fcolarä fi de cercetare a canonicului Timotei Cipariu, membru al Academiei Románé, activitatea intensä a celuilalt canonic fi om de cercetare, I. Micu Moldovan, activitatea prodigioasä a viitorului academician loan Bianu, unul dintre fondatorii Bibliotecii Academiei Románé, marele muzician fi compozitor lacob Murefianu, la 52ldem, Dilemele modernitätii. Din viata studentilor romäni ia Budapesta (sfär§itul sec.al XlX-leaínceputul sec. al XX iea), Tn” Studia Universitatis Petru Maior”,Tg. Mure§, nr. 7/2007, pp. 120-121. 85
