Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII autonómia universitarä se fäcea dupä modelul german. Progresele erau dificile, datoritä ata§amentului structurilor de Tnvätämänt de autoritär §i puternicului centralism politic. Consecinta acestora din urmä, deservirea de interese particulare §i de grup, ca §i lipsa pragmatismului a dus la punerea accentului pe formarea elitelor politice §i administrative ale statului §i secundar pe pregätirea de noi categorii profesionale-Tntreprinzätori, ingineri,tehnicieni, managen (fapt accentuat dupä primul räzboi mondial, datoritä ascensiunii §tiintelor empirico-experimentale)46 Cercetätorul §tiintific citat anterior, d-l L. Nästasä, vorbe§te de idealul meritocratic, care dä na§tere elitelor intelectuale. Franta §i Germania dominä indiscutabil, fiind pepinierele pentru licentiatii §i doctorii romäni Tn litere, filozofiejstorie, drept, filologie, dar §i Tn domeniul tehnic §i §tiintific, pe cänd Viena, pänä la Primul Räzboi Mondial detinea suprematia Tn medicinä. Se exemplificä cu ascensiunea lui Titu Maiorescu (ale cärui „Tnceputuri” ca pregätire licealä) §i le revendicä Bra§ovul, care-1 include Tntre academicieni. (S. Torna, Monográfia Colegiului National” A. §aguna,” Bra§ov, 2010). El face liceul la Viena, universitatea la Berlin, iar doctoratul TI sustine la Giessen. Se adaugä alte nume mari: A.D. Xenopol, Dan Rädulescu, Em, Bacaloglu, absolventi ai unor prestigioase universitäti germane (Halle, Bonnul, Heidelbergul §i Göttingenul, leagänul rena§terii universitäre germane). Dar, la sfär§itul secolului al XIX lea, universitatea germanä traversa о crizä de identitate, generatä de reculul idealului humboldian, universalist §i dezinteresat, Tn favoarea utilitarismului §i avansului noilor institute tehnice.47 Dacä influenta formativä a Germaniei §i Frantei prima, pe plan secund erau universitätile din Austria, Italia, Ungaria, Belgia, Elvetia §i Spania. Titu Maiorescu, era personalitate de prim plan §i societatea „Junimea”, revelatoare prin prestigiul social, literar §i intelectual färä rival Tntre 1866-1918, ca §i prin influenta exercitatä asupra vietii politice a societätii romäne§ti. Semnificativä pentru orientare este misiunea, anterior amintitä, a lui I. Bogdan. Titu Maiorescu promova de fapt un tip nou de actiune §i culturä, promovänd о nouä fortä, intelectocratia. Printr-un subtil tact pedagogic, impunea exercitiul initierii §i cunoa§terii prin observare directä, spirit critic §i eficientä. Pe längä cei mentionati anterior, la initiative §i interventia lui directä au mai studiat Tn Germania C. Rädulescu-Motru, P. P. Negulescu, Teohari Antonescu, AI. Phillipide, S. Mehedinti etc.48 Se impune relevarea contributiei unor reprezentanti ai nobilimii cultivate din Europa Centralä §i Esticä la viata intelectualä a societätii, Tn Austria, Ungaria, Croatia (contele Dra§covici), „värfurile” aristocratiei exercitau un patronaj Tn domeniul creativitätii artistice (mai ales Tn muzicä §i arhitecturä). Dacä la Praga intrau Tn aceastä categorie cei numiti ’’Hauskapellen” (Auersperg, Clam-Gallas, Liechtenstein, Lobkowitz etc), se adäugau §i rep reze ntantii de värf ai päturii mijlocii (burgheze), care rivalizau cu primii (cazul saloanelor Wittgenstein §i Todesco, la Viena,Tnainte de 1900), dar §i personalitäti ca Em. Gojdu, la romänii din Transilvania §i Ungaria §i fratii Hurmuzachi, la romänii bucovineni. In Principatele Unite/Regatul Romäniei s-au ridicat, Tn alt context politic, prin studii fäcute Tn centre universitäre de prestigiu 46L. Nastasä, Itinerarii spre lumea savantä.Tinerii din spatiul romänesc la studii universitäre in sträinätate 1864-1944, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 18-23. 47ldem, L'espace universitaire allemand et la formation de Г elite intelectuelle roumaine (1864-1944), Tn „Transylvanian Rewiev", nr. 3,volum XX/2003, pp 41-44. 48ldem, Universitätile germane §i formarea elitelor intelectuale romäne§ti(1864-1944).Reflectii memorialistice, Tn vol. Intelectualii §i promovarea socialä in Romania sec. al XIX lea-al XX lea, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004, pp. 157-158. 83