Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Is torié in anii lluminismului, in Transilvania functional!, in 1760, numai 19 gimnazii catolice, ale ordinelor iezuitilor, piari§tilor §i franciscanilor, cu durate de 6,5 §i 4 ani. Gimnaziul bläjean se íntregea Tn 1772 cu un curs de filosofie §i teologie, ulterior devine liceu, a§a cum aveau §i confesiunile maghiare §i sa§ii. Limba de predare era latina, dar, Tn unele gimnazii §i licee, cu aprobarea consistoriilor biserice§ti se préda §i Tn limba maghiarä §i germaná (doar la §coala ortodoxa din Scheii Bra§ovului §i la Blaj se préda Tn limba romána). Cél mai bine suplinea lipsa unei universitati propriuzise Tn Transilvania Colegiul academic catolic din Cluj, frecventat de catolici maghiari, germani, greco-catolicii románi §i armeni. Dupá 1750, functiona cu facultate de filosofie §i teologie, de trei, respectiv patru ani. Absolventii primeau titlurile de baccaleus, magister §i doctor. Directiva „Norma Regia (1781), „Regulamentul §colilor nationale din 1784” §i dispozitiile complementare ulterioare au creat posibilitäti suplimentare pentru románi, ca §i pentru maghiari §i germani. Romänii ortodoc§i, neavánd gimnazii §i licee beneficiau pe de о parte de Tnfiintarea §colilor elementare, dar §i de frecventarea institutelor de Tnvätämänt catolice §i greco-catolice secundare §i superioare.8 Reorganizarea sistemului educational austriac care Tncepe Tn 1753 sub conducerea lui Gerhard van Swieten, viza Tnlocuirea sistemul de predare fácut de iezuiti §i piari§ti. Se urmärea pregátirea unui numar suficient de functionari publici, la nivelul cerintelor reformismului austriac. Programele de studii erau depá§ite, iar din motive de economie un singur profesor préda disciplined de studiu la о clasä. Pentru solutionarea problemei instruirii, s-au introdus studiile filosofice (de 3 ani, din anul 1824 de dói ani), pentru tinerii care doreau sä se Tnscrie la facultätile de drept, mediciná sau teologie. Termenul de filosofie se referä nu la disciplined de profil, ci la Facultatea de Filozofie cu trei componente: §tiinte umaniste, §tiinte naturale §i matematicä. Disciplined filosofice predate erau logica, estetica §i metafizica (ca filosofie a religiei). Se predau latina (consistent), matematica, istoria naturalá, istoria universalá, fizica, diplomatica §i cameralistica (cea din urmä ca amestec pragmatic de geografie, economie §i §i legislate). Greaca veche era materie obligatorie la medicinä(l), istoria statului austriac la drept §i istoria bisericeascä la teologie. Profesorii universitari, spre deosebire de cei gimnaziali, aveau о bunä pregätire, dar putin timp pentru cercetare sau pentru a sehe. ín componenta curriculum-ului se mentin filosofia, istoria, §tiintele naturii, care se regäsesc Tn tematica subiectelor examenului final, Rigorosen. Directorul de studii, controla strict educatia, dar fäcea §i supravegherea oficialä (politica §i a Bisericii catolice). Studentii primeau certificate confesionad (din 1804 se introducea §i Tn gimnazii ’’dubletul” buni cre§tini §i cetäteni supu§i .9 Foarte restrictive era obligatia de a respecta striet continutul manualelor, nici detaliile nu se admitea sä fie schimbate, atunci automat se pierdea dreptul de a préda (cazul filosofului Leopold Reinhold, de la Universitatea din Viena, Tn 1824). Doar Tn cazuri exceptionale T§i puteau scrie cursurile, dar textile se verificau de о autoritate superioarä, Studienhofkomission. Importante erau considerate §tiinta religiei (pe primul plan), filosofia (dupä revolutia francezä trebuia sä combatä „falsele doctrine” considerate periculoase pentru legea §i ordinea societätii civile) §i istoria Austriei. Principalele criterii urmärite erau aspectui politic §i cel ideologic. Studiul 8loan Chiorean, Politica §colarä a Guberniului Transilvaniei in epoca luminilor, in „Studia Universitatis Petru Maior1',Tg. Mure§, nr, 5/2005, pp. 73-78. 9Peter Strachel, Regional Traditio, in „L'Enseignement de Elites en Europe Centrale (19-20 siede)”, Cracovia, 1999, pp. 48-49. 66
