Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Ilie Şandru: O familie de iobagi romăni ridicată în răndul nobilimii transilvănene. Familia lobagului Ladislau(Vasile) Lado din Săcalu de Pădure

Marisia XXXVII

,,Ва preotul loan Lado§ el Bátrán din Säcalu de Margine, care e sat vecin cu Eciul, mi-а povestit cä lui i-a spus tatä-säu cä fiind prune diecut §i tatä-säu preot acolo, in Säcalu de Margine, a fost cu tatä-säu la ingropäciunea zisului vlädicä §i numai amändoi l-au prohodit. Cauza pentru ce fu omorät vlädica acéla spun cä au fost aceea: cä fiind vlädica la pränz cu printul Ardealului, in zisa cetate, §i mäneänd vlädica bucate de post dupä legea Bisericii Räsäritului, ii zice printul cätre vlädica romänilor sä-i boteze un cäine, ce-l avea acolo längä sine. Vlädica, bine pricepänd aceastä poruncä a fi numai spre a batjocori credinta cea pravoslavnicä, räspunse cätre printul calvin: ,,De iaste cäinele de legea mea, eu il voi boteza, iar de iaste de altä lege, sä-l boteze preotii cei de legea aceea. Sä-I ispitim pe cäine de ce lege iaste”. Printipul räspunde: ,,Bine”l Atunci vlädica puse un blid cu fasole inaintea cäinelui, care amirosind-o cäinele nu-i pläcu sä mänänce. Dupä aceea ii puse cäinelui inainte un blid cu came, din care indatä incepu cäinele sä se indoape. Atunci zise vlädica cätre printip: „Vezi de-а cui lege e cäinele”? Pentru cä a Tndräznit sä-l Tnfrunte, Mihail Apafi s-а räzbunat cräncen pe mitropolit §i a dat ordin sä fie ucis.

Iosif Budai a fost mitropolitul ortodox al Transilvaniei Tntre 1680 §i 1682. Deci cele povestite de Petru Maior s-au petrecut ín anul 1682, cánd losif Budai a fost ucis de Mihai Apafi. Pe vremea aceea preotul loan Lado§ cél Bátrán era ,,prune diecuf, iar tatái sáu era preot ín Säcalu de Margine. Acesta avea §i titlul de protopop §i se numea Simion. Párintele Romulus Todea sustine cä el a fost cel care ín 1682 a fácut prohodul de íngropáciune pentru mitropolitul losif Budai. §i tot el este cél care a luat parte la sinodul de la Alba lulia, convocat de mitropolitul Atanase Anghel, ín 1698, semnänd actui de unire cu Biserica Roméi. Numele lui figureazá pe acél act la nr. curent 22, unde se aflá ínscrisul ,,Simion- Sakaf’. Din cáte se pare, nu a semnat actul respectiv cu inima u§oará, bucuros, ci fortat de ímprejurári. §tia el cä credincio§ii ortodoc§i din Sácal, pe care íi pástorea, nu se vor bucura cánd vor afla ce s-a íntámplat la Álba lulia. A§a s-а §i íntámplat, iar ín cele din urmá preotul Simion a trebuit sä piece din sat, fiindcä credincio§ii nu au vrut sä-l urmeze pe preotul care ,,ne-a vändut credinta la ungurf', dupä cum afirmä preotul loan Duma.

Cu preotul Simion s-а íncheiat §irul preotilor din familia Lado. Nu s-а incheiat insä §i arborele genealogic al familiei Lado, care a continuat cu multe generatii pänä in secolul XX §i chiar pänä in zilele noastre.

Unul dintre urma§ii familiei Lado, probabil un stränepot al preotului Simion, a fost loan Lado de Zakal(1831-1917), care mai pástra incä titlul nobiliar, fost mare proprietär de pämänt. El a träit vreo 25 de ani in Italia, unde a devenit antreprenor, specializat in constructia de drumuri §i poduri. Dupä ce a revenit in tarä s-а stabilit in comuna Rästolita. A adus insä cu el о echipä specializatä ín aceste constructs astfei cä a putut obtine concesionarea construirii liniei ferate Tärgu Mure§ - Miercurea Ciuc, inclusiv tunelurile de la Lunca Bradului, Särma§ §i Izvorul Mure§ului. De asemenea, a construit drumul national Tärgu Mure§ - Miercurea Ciuc, urmänd cursul Mure§ului, care a inlocuit vechiul ,,drum de creastä”, prin munti. A construit clädirea §colii din Rästolita, unde a functionat §i ca invätätor voluntar; a contribuit la construirea bisericii ortodoxé din aceea§i comunä.

loan Lado de Zakal a fost cäsätorit de douä ori. Cu prima sotie, Tita Gorog- Grecu a avut un singur copil, un bäiat, loan (lani), devenit pictor de biserici in Basarabia §i Bucovina, plecat apoi in America. Mama sa, Tita, a murit la na§terea lui. Cu cea de a doua sotie, Paraschiva Branea, fiica preotului ortodox din Aluni§ (Muieräu), loan Lado de Zakal a avut zece copii, din care §ase au murit de mici §i patru, toate fete, au supravietuit: Aurora, luliana, Maria §i Viorica.

59