Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Florin Bengean: Deda – important centru cultural-spiritual-istoric al Văii Mureşului Superior
Is torié localitatea Deda, pentru prima datä apare mentionatä ca localitate de sine stätätoare Tn lucrarea lui Coriolan Suciu, lucrare intitulatä Dictionarul istoric al localitätilor din Transilvania, volumul I, apärut la Bucure§ti, Tn anul 1967, la pagina 195. Deci, Tn anul 2013, s-au Tmplinit 620 de ani de la prima atestare documentarä cunoscutä a frumoasei localitäti Deda, de pe Valea Mure§ului Superior. Trebuie sä analizäm toponimicul Deda, de certä origine slavä. Din rädäcina adjectivului slav „eted”, avänd Tntelesul de „vechi’ au derivat sensuri diferite, precum „ce/ bátrán", „cél care a fost, „cél care este strámo§ul nostru", „mo§ul nostru", „Mo§ Cráciun" etc. ín 1854, apare redarea toponimicului prin „Ghieda”, urmare a palatizárii consoanei „d”, fenomen specific foneticii slave. De retinut cá forma consacrata Tn limbajul local traditional este tocmai „Ghieda”\ Se poate afirma cä la a§ezarea slavilor pe valea Mure§ului prin secolul al Vlll-lea sau cél mai tárziu Tn secolul al IX-lea, ei au Tntälnit о a^ezare locuitá. Adjectivul slav „ded” nu redä calitatea unui lucru neTnsufletit ci a unei fiinte umane; oamenii pe care i-au Tntälnit Tn acest loc §i care pentru ei sunt cei vechi, care au fost, iar sensul de strámo§, de mo§, are о aparitie mai tärzie, Tn urma asimilárii slavilor de cätre populatia romäneaseä. Toponimicul „ded" apare Tn mai multe parti ale Transilvaniei §i Banatului. Putern spune cä comuna Deda nu a fost exclusä de la istoria zbuciumatá a poporului román. La toate evenimentele istoriei au participat §i oameni din comuna Deda. Astfel, multi au cázut la datorie Tn cele douä räzboaie mondiale. Cänd s-а realizat Marea Unire de la Alba lulia, s-а hotärät sä piece о delegatie §i de la Deda. Astfel, al 1 Decembrie 1918, la Álba lulia a fost prezentá о delegatie din Deda, avänd Tn frunte pe Vancu loan, un om cu aprins spirit romänesc, §i pe Tnvätätorul loan Bor§ianu. Multi dinire participant la Marea Unire vor avea de suferit mai tärziu, pentru simplul motiv cä au fost prezenti la Alba lulia. Apoi, Tn timpul regimului comunist, asistäm la foarte multe Tntemnitäri ale oamenilor comunei Deda. Cu motive nemtemeiate Ti luau cu forta, Ti duceau §i ace§tia se vor Tntoarce la casele lor abia dupä ce fäcut cätiva ani buni de pu§cärie sinisträ. Deda reprezintä un centru al Väii Mure§ului Superior. Este §i un centru cultural. Aici, la Deda, elementul Tnvätätoresc a fost totdeauna la el acasä. S-au ridicat о serie de mari personalitäti. ín primul ränd trebuie mentionat cärturarul Vasile Netea. Un alt mare cärturar provenit din comuna Deda este §i Teodor Ceontea. Acesta se trage dintr-o veche familie ortodoxé, din acea familie de frunte Ceontea care mai existä §i astäzi. Teodor Ceontea a studiat la Gratz, Tn Austria, cu sprijinul material §i moral al marelui mitropolit al Transilvaniei Andrei §aguna. A fost apoi profesor la Institutul Pedagogic Teologic din Arad, remareändu-se printr-o activitate cärturäreascä deosebitä. Se spune cä Teodor Ceontea ar fi fost prieten cu poetul nostru national Mihai Eminescu. Sunt päreri care spun cä Eminescu, cänd a fäcut itinerariul säu prin Ardeal, Tndreptänduse spre Blaj, a trecut §i pe la Deda, iar aici a venit pentru а-l vizita pe Teodor Ceontea. Un alt reprezentant de frunte al comunei Deda este Andrei Ghidiu, care, de asemenea, se trage dintr-o veche familie ortodoxé dedeanä. Andrei Ghidiu a fost un mare nationalist §\ orator bisericesc. A fost protopop al Caransebe§ului. A pästorit aici ca 1 1Toader Päriea, Lucrare metodico-§tiintificä cu referire asupra Väii Mure§ului, ("pentru obtinerea gradului didactic I), 1986,p. 32. 50
