Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Mihai Suciu: Rezistenţa prin credinţă a voşlobenilor
Istorie meritul ob§tii locuitorilor care s-au succedat, cu credintä Tn Dumnezeu §i in neam. Asprimea §i därzenia caracteristice acestor oameni ai muntelui, nedreptätiti ai soartei, pe care viata nu i-a räsfätat niciodatä, supunändu-§i о naturä deloc generoasä, ba chiar ostilä, §i surmontänd vicisitudini sociale, le surprindea cu exactitate §i scriitorul Geo Bogza Tn „Cartea Oltului„Oameni aspri, cu chipurile impietrite (...) obi§nuiti sä mfrunte greutätile, nu se incovoiau, erau loviti, dar nu invin§i.” . Acela§i scriitor se Tntreba retoric: „Cum m-a§ fi putut índoi de indreptätirea la viatä a acestui neam, al cärui suflet pástra vigoarea §i prospetimea dintru inceput ale celor dintäi metafore?” Cum turma are nevoie de pästor drept §i luminat, ob§tea satului s-а adunat Tn jurul Bisericii, beneficiind de preoti vrednici, care au empatizat cu enoria§ii Tntru Tmplinirea visului de preservare a identitätii nationale. De regula, parohii au fost §i Hantul Tntre celelalte institutii fundamentale locale - §coala §i primäria - §tiind sä gäseascä consensui necesar §i benefic ob§tii, exceptänd anii de tristä memorie ai regimului comunist. Du§mani perfizi, declarati sau inopinati, fortuiti, nu au fost nici putini, nici neglijabili. Räscola antihabsburgicä a curutilor lui Ferenc Rakotzi II din 1703-1711 nu a ocolit nici hotarele satului Vo§lobeni. Ürme dezastruoase a läsat §i duma din 1717-1719. Läcomoia feudalilor - cu trimitere directä spre familia Lazar din Läzarea - a fost neostoitä, acaparänd mare parte din pämäntul Vo§lobenilor Tn teritoriu alodial, Tn posesia mo§ierului. Locuitorii, din jeleri, devin iobagi, cu sesiile drastic diminuate. Cele mai vechi date statistice mentioneazá 20 familii de iobagi, 8 familii de jeleri fára sesie §i un pástor (Conscriptia din 1703). Recensämäntul din 1760-62: 2 preoti §i 32 de familii de tärani iobagi, circa 160 de locuitori, pentru ca numärul lor sä sporeascä Tn 1835 la 605, iar Tn 1871 la 803. Obligatiile iobagilor fatä de feudal au fränat dezvoltarea gospodäriilor täräne§ti, chiar dacä, Tn cazul nostru, au fost ceva mai relaxate, de teama fugii peste munti a supu§ilor, Tn Moldova, „...női - conform propriilor márturisiri - care suntem locuitori legati de curtea familiei József Lazar din Läzarea, din primävarä, de cänd plugul se porne§te la arat, pänä-n toamnä, cänd ingheatä pämäntul, mai precis cänd se terminä aratul de toamnä, fiecare gospodar си о sesie intreagä, sluje§te säptämänal о zi cu 4 boi, sau douä zile cu palmele. In timpul iernii, suntem obligati sä transportäm doi stänjeni de lemne pentru foc, iar primävara о plutä pänä la Reghin sau T?rgu-Mure§, pentru care primim din parte a c urti i un fe Idem de ce re ale. Pe deasupra, trebuie sä efectuäm anual un transport pentru curte, care cänd e scurt, cänd e lung, mai precis poate tine mai multe zile”. La robota istovitoare, se adäuga renta Tn produse:....fiecare gospodärie oferä anual curtii 100 bucäti de varzä, 2 felderi de secarä, о gäinä, 10 ouä, о sfoarä de tei sau in lipsa acestuia se pläte§te о polturä §i trebuie toarse 2 pfunzi de länä §i 2 pfunzi de cänepä". Situatia avea sä fie curmatä la Revolutia din 1848, care consfintea lichidarea iobägiei, punänd capät regimui feudal. An Tn care, clopotele Bisericii din Vo§lobeni au räscolit din nou satui, ridicat Tmpotriva oränduielilor feudale Tnvechite §i Tnrobitoare; revolutionarii din Vo§lobeni aveau Tn frunte pe Gheorghe Colceriu §i Dumitru Pop. Pänä la Dualismul austro-ungar din 1867, avea sä urmeze о duratä ceva mai relaxatä a opresiunii Tn plan etnic, permitänd chiar Tnfäptuirea unor proiecte ediliare de primä stringentä, precum biserica §i §coala, folosind materiale durabile. Astfel, Tn anul 1864, pe locul vechii biserici din lemn, se va Tnälta actuala bisericä din piaträ. (Renovatä 42
