Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Carmen Lucia Petru: Edificări şi reparaţii de biserici în Protopopiatul Greco-Catolic Târnăveni, între anii 1918-1948
Marisia XXXVII podoabä a ora§ului §i о tribuna a adevärurilor luminoase ale cre§tinismului”22. S-au Tntocmit liste de subscriptii §i s-au fäcut depuneri in numerar Tn „Fondul pentru edificarea Bisericii greco-catolice din Diciosänmärtin”, deschis la Banca „Albina” din localitate. Intelectualii, functionarii, meseria§ii §i agricultorii greco-catolici din Tärnäveni au contribuit dupä puterile lor a§a incät „о dorintä fierbinte a credincio§ilor románi uniti din Diciosänmärtin a inceput sä se infäptuiascä. Prin stäruinta tuturora zidurile bisericii se ínalta zi de zi tot mai frumoase §i mai impunátoare...§tim insä cä pentru sävär§irea acestei opere mari toti trebuie sä contribuie cu ce putem rupe din avutul §i agoniseala noasträ de fiecare zi. Nimeni §i sub nici un motiv nu se poate retrage de la marea datorie moralä §i romäneascä - de a contribui la realizarea marelui scop - cänd ne aducem aminte cä in trecut numai aceastä bisericä a fost singura päzitoare a limbii §i sufletului romänesc din acest ora§”23. Mitropolia s-а aläturat acestor eforturi financiare. Astfel, in anul 1939, mitropolitul Alexandru Nicolescu scria Administratiei Centrale Capitulare urmätoarele: „Binevoi§i a pläti parohiei noastre Diciosänmärtin, la mäna protopopului Emil Tätar, suma de 128.000 lei”24 Mentionäm cu emotie statornicä grija §i preocuparea lui Romul Boilä, convertitä in ajutor efectiv la ridicarea Bisericii „Sf. Treime”, a§a cum rezultä ea din corespondenta olografä ре care о intretine, de la Bucure§ti, cu protopopul. „Vä rog sä primiti expresiunea deosebitei mele consideratiuni - scria el la 5 aprilie 1947 - transmitänd §i dlor din curatorat asigurarea cä voi contribui neobosit, dupä puterile mele, pänä la terminarea constructiei” cu toate cä, adäuga el, „ne-au gäsit timpuri grele cu construirea bisericii, dar bunul Dumnezeu ne va ajuta sä о putem termina”25. íncrederea avocatului Boilä era justificatä deoarece, dupä 1940, in plin räzboi, lucrärile nu au fost suspendate, a§a cum rezultä din adresa Ministerului Armatei §i al Productiei de Räzboi, Serviciul aprobäri constructii, prin care se ingäduie „continuarea lucrärilor pänä la terminarea acoperirii cu tablä”26. Era justificatä §i ingrijorarea care räzbate din textul scrisorii, premonitie a evenimentelor tragice care urmau sä se petreacä abia peste un an §i care aveau sä loveascä crunt Biserica sa. Tract important al Provinciei Mitropolitane, cu parohii bine consolidate, Protopopiatul Greco-Catolic Tärnäveni a dezvoltat о viatä administrate deosebit de activä, in perioada 1918-1948, mai ales in ceea ce prive§te ridicarea de noi biserici sau reabilitarea celor existente. Toate acestea au fost posibile datoritä schimbärii climatului politic dupä Unire, deoarece Blajul a incurajat demersurile protopopului §i ale parohiilor, dar §i pentru cä a existat о mare apropiere intre preoti §i laicatul unit, о lucrare impreunä in care putem descifra marele lor ata§ament pentru Biserica Romänä Unitä cu Roma. Bibliografie Izvoare de arhivä 1. Directia Judeteanä a Arhivelor Nationale Mure§, Fond Protopopiatul Greco - Catolic Tärnäveni 22 Ibidem, fila 73. 23 Ibidem, fila 121. 24 Ibidem, fila 121. 25 Ibidem, (1945-1947), Dosar 186, fila 44. 26 Ibidem, (1937-1944), Dosar 146, fila 6. 305
