Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu

Istorie

Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu. „De la о asemenea Tntrunire s-а Tntors odatä, pe la finea lui mai, bärbatul ei, tärziu dupä miezul noptii, fiind foarte agitat. El nu s-а culcat, ci s-а a§ezat la masa de seris §i a scris pänä tärziu, dupä ce se fäcuse ziuä, mai sculändu-se din cänd Tn cänd de la masä §i plimbändu-se prin odaie, citind din ceea ce scrisese. Erau strafe din «De§teaptä-te, románé!»“. Acest episod este comunicat vizitatorilor de cätre Valér Rus, directorul Muzeului Casa Mure§enilor din Bra§ov.

Despre eine este autorul oficial al imnului sunt mai multe ipoteze. Unii istorici spun cä Andrei Murefanu care a scris versurile este §i autorul melodiei. О altä ipotezä este aceea cä Gheorghe Ucenescu, compozitor, care colabora cu Anton Pann, afirma cä el a compus melódia. О altä ipotezä este cä un cäntec religiös „Din sänul maicii mele“, publicat la 1832 ar sta la originea melodiei. Susana, sotia lui Andrei Mure§anu, a mai scris, Tn Tnsemnärile sale, cä poetul §i-a luat bäietii de la §coala primarä §i a mers cu ei pe muntele Tämpa47 48 unde au cäntat cu totii „De§teaptä-te, románéi" Unele scrieri istorice atribuie lui Gheorghe Ucenescu adaptarea versurilor pe melódia „Din sänul maicii mele“ a lui Anton Pann, la cererea lui Andrei Mure§anu cäruia i-a revendicat §i a 11-a strofä.

„Luänd in considerare §i traditia oralä a familiei Mure§enilor care II indica pe Andrei ca fiind un muzician talentat, indräznim sä apreciem ca fiind cea mai probabilä ipotezä In care Andrei Mure§anu a fost autorul propriu-zis al versurilor

(1842 - 1899). La 13 iulie 1884 D C. B. impreunä cu C.A. Rosetti au convocat un „Consiliu al Presei” (Dim. R. Rosetti, Dictionarul contimporanilor, editia l-а, Editura Litografiei „Populara", „Pasagiul Román” nr. 12, 1897, p. 35-36 il mentioneazä näscut la 1818. [A.N. Biblioteca IV 6.901]; Dictionarul Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 1993, p. 260 mentioneazä ca an al na§terii 1817; G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Bucure§ti, 1972, p. 74 ÍI mentioneazä cu prenumele Dimitrie dänd ca an al na§terii 1818.

47 Gheorghe MAGHERU (1804, Craiova, jud. Dolj - 25 aprilie 1880, Bucure§ti, astrucat in cavoul familiei din Tärgu Jiu). La Tärgu Jiu a invätat la §coala domneascä de la biserica Sf. Gheorghe. A avut parte de о tinerete zbuciumatä §i plinä de peripetii. S-а cäsätorit de tänär cu Ancuta Ple§oianu (1823). Au avut trei copii: Alexandrina, Ghitä §i Ecaterina. Rämas väduv s-a recäsätorit la 1846 cu Maria Caranmaliu, cu care a avut pe Romulus. S-а angajat in armata rusä participänd la campania din 1828-1829 comandänd о trupä de panduri, fiindu-i remarcatä bravura. A fost recompensat de tar cu Ordinul Sf. Ana in gradul de cavaler §i о sabie de onoare. Un timp a desfä§urat activitate juridicä, concomitent preocupändu-se de problemele edilitare, administrative, culturale ale ora§ului Tärgu Jiu §i a zonei limitrofe; la 1846 este prefect al jud. Romanati. Participant la evenimentele de la 1848, membru al Guvernului Provizoriu primind misiunea la 18 iunie 1848 de comandant al Corpului de voluntari §i dorobanti, apói din iulie comisar general al celor 5 judete din Oltenia (?) §i organizarea pandurilor §i militienilor. Organizänd tabära de voluntari de la Räurenii Välcei a adunat pe „Cämpul lui Traian” 6.000 de oameni pe care i-a instruit pentru apärarea revolutiei. Avea in dotare §i 6 tunuri. Dupä 13 septembrie a primit ordinul lichidärii acestei formatiuni, trimitänd oamenii la casele lor. A indeplinit ordinul la 28 septembrie 1848. A trecut in Transilvania §i apói a mers la Viena. La 1854 sultanul I-a chemat la Istanbul pentru a-i incredinta formarea unei legiuni romäne§ti, subordonändu-l lui Omer Pa§a. Actiunea a e§uat la interventia Austriei. Au fost anii cänd Gh. M. a publicat о serie de materiale relevánd drepturile natiunii románé. La 1857 exilul säu a luat sfär§it. Revenind a fost ales in Adunarea Ad-hoc a Tärii Romäne§ti actionänd pentru Unire (A.N. inv. 1235, 4 u.a. (1854-1877).

48Muntele Tämpa din compunerea nordicä a masivul Postävaru, localizat in partea sudicä a Carpatilor Orientali (mai precis in Carpatii de Curburä), incadränd aproape in totalitate zona sudicä a municipiului Bra§ov. Are inältimea de circa 995 m. dominänd a§ezarea umanä de la poala nordicä cu circa 400 de m. Este о arie protejatä, natura cu conformatia geologicä, cu flora §i fauna, constituindu-se §i prin dotärile create, intr-un apreciat pare cu calitäti relaxante in toate anotimpurile anului.

296