Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Iulian Stelian Boţoghină: Cronica faptelor Misiunii militare romăne pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Sârbo-Croato-Sloven
Marisia XXXVII Maiorul Racovitä §i-a dat acordul, scriind sä se intervinä telegrafic la autoritätile competente din Bucure§ti15. ín preajma Cráciunului, pe 22 decembrie 1919, Societatea „Mormintele Eroilor cázuti ín Rázboiu” a expediat о adresä Misiunii Militare Románé ín Serbia. Adresä semnatä de mitropolitul primat Platon Ploe§teanu, ín calitate de pre§edinte §i de Elena general Dragalina, ca secretarä, prin care rugau ofiterii Comisiunii sä depunä toate eforturile pentru a ínfiinta la Belgrad un comitet regional afiliat Societätii. Comitet care íntr-о primä fazä sä-§i focalizeze eforturile pentru a stabili numärul cimitirelor §i mormintelor romäne§ti din localitate, sä facä planurile cimitirelor, marcänd amplasamentele mormintelor §i sä intocmeascä listele celor decedati16. Totodatä, Comitetul din lugoslavia al Societätii „Mormintele Eroilor cäzuti in Räzboiu” avea sä ingrijeascä cimitirele imprejmuite provizoriu cu diverse materiale, la fiecare mormänt sä punä о cruce dupä datina sträbunä §i sä fie cu mare bägare de seamä la inscriptiile de pe cruci, astfei incät sä se pästreze identitatea mormintelor. Semnatarii adresei s-au arätat interesati de reactia pärtii särbe, a§a cä in incheierea au solicitat ca in termen de 30 de zile ofiterii romäni sä comunice asupra obligatiilor asumate de autoritätile tärii vecine relativ la ingrijirea mormintelor romäne§ti, modul cum i§i executä angajamentele luate. ín acest context, mitropolitul primat s-а interesat asupra stärii mormintelor concetätenilor §i a cimitirelor, asupra stadiului unde s-а ajuns cu lucrärile, dar pentru fondurile de care ofiterii romäni aveau nevoie. Un interes aparte au manifestat pentru modul de actiune al aliatilor, dacä i§i ingrijau singuri mormintele sau au cäzut la intelegere cu särbii asupra reciprocitätii17. La Bucure§ti, informatiile despre destinul prizonierilor romäni continuau sä se adune. A§a cä, Ministerul de Räzboi a expediat pe 31 decembrie 1919 о notä prin care fäcea cunoscut Misiunii Militare Romane de la Belgrad cä din date obtinute din sursä germanä, au fost identificate formatiunile secrete §i comandourile de prizonieri romäni din lagärele germane, care au fost utilizate pe teritoriul särbocroato-sloven18. Pänä la sfär§itul anului 1919 fuseserä identificate §ase batalioane de muncä, pe care germanii le codificaserä astfei: 1) Rumänien-Kommando XIX, cu re§edinta la Debrovice, in nordul Serbiei, formatiune formatä din 2.700 prizonieri romäni; 2) KriegsgefangenenArbeiter-Batallion nr. 4, dislocat la Űschűb, in Serbia, cu un efectiv de 1.769 prizonieri; 3) KriegsgefangenenArbeiter-Batallion nr. 73, dislocat la Veles, in Macedonia, cu un efectiv de 3.320 prizonieri; 4) KriegsgefangenenArbeiter-Batallion nr. 81, dislocat la Nis, in Serbia, cu un efectiv de 868 prizonieri; 5) Bergarbeiter-Batallion nr. 4, cu re§edinta la Semendria, ín Serbia, cu un efectiv de 2.000 prizonieri; 15Ibidem. 16Ibidem, f. 147. 17Ibidem. 18Ibidem, f. 158. 217
