Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Iulian Stelian Boţoghină: Cronica faptelor Misiunii militare romăne pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Sârbo-Croato-Sloven
Marisia XXXVII Cronica faptelor Misiunii militare románé pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Särbo-Croato-Sloven lulian Stelian BOTOGHINÄ * j Chronicle of the Romanian Military Mission's actionsin order to repatriate prisoners of war from the Kingdom of the Serbs, Croats and Slovens Summary Without exaggeration, prisoners are afflicted by fate, along with all those who survived the dramatic monstrosities of war. Mutilated souls, prisoners who were fortunate enough to escape alive from the slaughter, were returning home through a world of fluid borders, in which hatred was not gone, unfortunately. About their repatriation would testify their countrymen left for finding them in foreign countries. Just as Romanian officers arrived in early autumn of 1919 in Belgrade with the mission to find and repatriate from across the Kingdom of Serbs, Croats and Slovenes all former prisoners or subjects of the Old Kingdom which already entered history, or recent citizens of Greater Romania. Mission about whose success was not possible without the unconditional support of Serbian authorities. But, as is well known, by the end of 1919, the relations between the two young national states were not favorable for the Romanian Military Mission whose purpose was to repatriate prisoners of war. The key of understanding these relations between Romania and the newly formed Yugoslavia was in "the problem of Banat”. This article is a narration of the efforts done by the Romanian Military Mission for repatriation of the war prisoners from Yugoslavia, the author trying to outline the tragic destiny of these unfortunate people. Key-words: prisoners, Belgrade, Serbia, World War I Odatä cu acceptarea päcii §i Tncheierea operatiunilor militare, dincolo de efervescenta politicodiplomaticä Tntru reconfigurarea polilor de putere, conducätorii statelor bätränului continent se pare cä §i-au gäsit rägazul necesar sä caute §i cätre cei obiditi, cei care erau norodul, victime inocente ale Marelui Räzboi. Consideram cä nu este exagerat dacä printre näpästuitii sortii Ti a§ezäm §i pe prizonieri, aläturi de orfani, väduve, invalizi §i de toti cei care au supravietuit dramatic monstruozitätilor räzboiului. Mutilati suflete§te, prizonierii care au avut §ansa sä scape cu viatä din mäcel, aveau sä träiascä aventura Tntoarcerii acasä Tntr-o lume cu granite fluide, din care ura nu dispäruse, din päcate. Despre odiseea repatrierii aveau sä depunä märturii conationalii plecati Tntru cäutarea lor prin täri sträine. A§a cum aveau s-о facä ofiterii romäni, ajun§i la Tnceputul toamnei anului 1919 Tn Belgrad cu misiunea de a gäsi §i repatria de pe cuprinsul Regatului särbilor, croatilor §i slovenilor pe toti fo§tii prizonieri, fie supu§i ai Vechiului Regat, deja intrat Tn istorie, fie recenti cetäteni ai Romäniei Mari. Misiune despre a cáréi reu§itä nu se putea gändi färä sprijinul neconditionat al autoritätilor särbe. Ori dupä cum bine se §tie, cätre sfär§itul anului 1919 contextui relatiilor dintre cele douä tinere state nationale nu a fost deloc propice 211