Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Alexandru Porţeanu: Secretizarea ermetică a pregătirilor intrării României în Război (august 1915)
Istorie negocierile pentru intrarea Romäniei Tn rázboi, mai apare Regele Fredinand ca destinatar al telegraméi Tarului Nicolae al ll-lea, apoi generalii C.Prezan §i D.Iliescu, §efii Statului Major, care nu puteau lipsi din desfä§urarea evenimentelor. Acestora li se alätura diplomatul Constantin Diamandi, ambasadorul Romäniei la Petrograd, negociatorul efectiv al celor douä Conventii pentru angajarea Romäniei in räzboi. Ministrul Afacerilor Sträine, Emanoil Porumbaru, nu fäcea parte din cercul persoanelor initiate. A§a cum va dovedi finalizarea actiunii, Tn acest cere se vor mai afla numai Vintilä Brätianu, fratele Primului Ministru §i I.G.Duca, prietenul politic cel mai apropiat al Brätienilor, aflat Tn functia de Ministru al Instructiunii. Cätorva - foarte putini - functionari guvernamentali superiori le reveneau unele atributii speciale, fára acces la confidentialitatea absoluta necesarä §i prezentänd conditiile §i garantiile indispensabile in aceastä situatie (secretariat, cifru §.a.). Atunci cänd I.I.C.Brätianu a apreciat cä etapa negocierilor s-а maturizat in mäsurä sä asigure finalizarea, cercul persoanelor active in cauzä s-а redus strict la Primul Ministru §i la Ambasadorul de la Petrograd, cu persoanele auxiliare respective. Momentul obligatoriu, suprem al semnärii Conventiilor a pus probleme speciale de aceastä naturä. I.I.C.Brätianu a fost consträns sä limiteze drastic prezenta fizicä a factorilor oficiali (5 semnatari ai Conventiei Politice §i 5 semnatari ai Conventiei Militare) la numai 3 persoane - Primul Ministru al Romäniei, Ambasadorul Rusiei la Bucure§ti §i Ambasadorul Romäniei la Petrograd, in asistenta lui Vintilä Brätianu, gazda evenimentului §i a lui I.G.Duca. Evenimentul istoric al semnärii s-а desfä§urat a§adar in cadrul privat al domiciliului lui Vintilä Brätianu din str.Aurel Vlaicu (fostä Täranilor) nr.19, situatä ín zona Parcului loanid (Grädina leoanei), mai putin expusä spionärii periculoase. I.I.C.Brätianu nu a avut incredere absolutä nici chiar in colaboratorii säi apropiati. Ne putem imagina cä deplasarea singurului factor sträin pänä la vila lui Vintilä Brätianu a fost organizatä la cea mai mare cotä de atentie pentru asigurarea secretului desävär§it. Vintilä Brätianu a pregätit pentru acest eveniment, in mijlocul mesei, о cälimarä deosebitä §i un stilou de aur pentru semnarea documentelor, care urmau a fi pästrate in memoria acestei scene istorice. Se pare cä ele nu au fost identificate pänä acum intr-un patrimoniu muzeal. Relatarea fidelä, cea mai completä, a desfä§urärii acestui act politic de insemnätate majorä in ansamblul istoriei Primului Räzboi Mondial, era cuprinsä in textul telegraméi secrete a ambasadorului Rusiei in Románia, Poklevsky- Koziel, expediate de la Ungheni cu nr.505 din 5/18 august 1916. Ea continea raportul diplomatic asupra evenimentului, destinat Ministerului Imperial al Afacerilor Sträine de la Petrograd, in limba francezä, spre a fi astfei retransmis oficial §i celorlalte Puteri Aliate ale Antantéi. Faptul cä textul era datat “astäzi, 4 august” §i expediat telegrafic de la Ungheni cu data de 5/18 august indicä deplasarea functionarului Ambasadei ruse desemnat in acest scop, in conditii de sigurantä specialä, imediat dupä redactarea, traducerea §i cifrarea raportului, in dupä amiaza zilei de 4/17 august 1916 de la Bucure§ti, continuatä in noaptea urmätoare pänä la Ungheni, pe partea stängä a Prutului, la acel oficiu telegrafic al comunicatiilor politico-diplomatice ruse, de unde nu mai putea fi interceptat de inamici. Din aceste motive redäm in continuare textul integral al acestei telegramé istorice. “Astäzi, 4 august, la ora 11 dimineata au fost semnate Intelegerea 206
