Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Ionela Simona Mircea: Martha Bibescu, Izvor, ţara sălciilor. Redescoperirea unui destin în slujba Romăniei
Is torié lubirea fatä de aceste locuri §i fatä de poporul de ränd apare §i cre§te pe mäsura ce printesa Martha Bibescu reu§e§te sä le cunoascä, cu bune cu rele. Detaliile о ajutä sä pätrundä felul in care oamenii locului inteleg viata §i se raporteazä la tot ce ii Tnconjoarä, felul in care ace§tia gändesc §i fäptuiesc, intr-o armonie cu väzutul §i neväzutul. Poporul de ränd devine subiect predilect pentru Martha Bibescu. De aceea scriitoarea incearcä sä inteleagä acest popor cunoscändu-i istoria, traditiile, obiceiurile, coboränd in mijlocul lui, observändu-l, descoperindu-l, invätänd sä-l aprecieze, invätänd din intelepciunea lui. Are in fatä un popor care a reu§it sä reziste in fata pericolelor istoriei, cu smerenie fatä de absolut §i fatä de eternitate, cu о filosofie de viatä, sobrä, clarä, care о induio§eazä, care-i permite sä gäseascä explicatii simple modului lui simplu de gändire §i vietuire. “Locuitori ai unui pämänt amenintat färä incetare de nävälitori veniti val dupä val, ei (oamenii locului) au inteles cä viata omului e scurtä §i firavä. De aceea nu intreprind decät lucräri de scurtä respiratie, astfei incät cel care le incepe sä poatä nädäjdui, färä prea multä trufie, cä va apuca sä le ducä la bun sfär§it. latä un popor care are notiunea exactä a timpului. El nu va face deci eforturi nemäsurate, proiectändu-§i gesturile cätre un viitor in care nu va mai exista. Nu va läsa in urma lui mine vestite, dinaintea cärora alte popoare sä vinä §i sä cugete la nimicnicie. Dar mediocritatea monumentelor sale se aflä in perfectä armonie cu scurtimea vietii omene§ti”1.Scriitoarea constatä cä un popor care are notiunea timpului, cum este poporul román, §tie sä aprecieze viata ca pe un dar primit, cu credintä in propriul destin, in tot ceea ce inseamnä bine, adevär §i frumos, §tie sä rämänä in armonie cu natura, cu el insu§i, cu trecutul §i cu prezentul, cu nädejde in viitor. Constatä, la inceput cu oarecare surprindere, cá:“ín tara sälciilor, casele täräne§ti sunt construite §i concepute dupä un plan boieresc. Sub о aparentä foarte säräcäcioasä, oamenii träiesc aid intre curte §i grädinä, precum mai marii regatului sau marii bancheri de pe vremuri”. §i apreciazä un detaliu care trädeazä о traditie de märetie: “nici о casä färä stälpi in forrná de coloane. Chiar dacä, in majoritatea cazurilor, sunt din lemn putred, coloanele tot coloane rämän, surori ponosite, dar induio§ätoare, cu colonada bätränului Luvru greco-roman”2. Are in fatä un popor sensibil. Sensibilitea celor de jos räzbate §i din felul in care iubesc florile, in care-§i erese §\ iubesc pruncii, in care doinesc.“Cineva- scrie ea - trebuie sä iubeascä florile a§a cum le iubesc oamenii de aid ca sä inteleagä ce efect poate avea invocarea numelui lor asupra unei memorii tenace. Trebuie sä poti recunoa§te schimbarea de anotimp, schimbarea de tarä numai dupä deosebirea de mirosuri §i sä fii convins cä nu ajungi sä cuno§ti pämäntul pe care träie§ti decät dupä ce ai ajuns sä indräge§ti tot ce vietuie§te prin el”. §i, continuä schind cä: “Un biet popor a privit in jurul lui cu atentia incordatä a celor pe care nimic nu-i distrage §i nimic nu-i gräbe§te.Lumea vegetalä, parte integrantä a vietii sale, umple cu imagini cämpul vederii lui singuratice. Secol dupä secol, generatie dupä generatie, el vedea, atingea, pipäia toate plantele, toate florile §i toate ierburile din tara lui. Le privesc §i eu acum, a§a cum le-а privit el; mi-e de-ajuns s-о privesc pe cea mai neinsemnatä, pentru ca ea sä recreeze timpul, locul, imprejurärile”3. Martha Bibescu observä cu pläcere cä mai tot omul de ränd, fire poeticä, nu trece niciodatä de la rostirea obi§nuitä sau de la täcere la cäntec färä a-§i avertiza 1/dem, p. 95. 2ldem, p. 36. 3/dem, p. 53. 160
