Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii protopopilor greco – catolici de Turda in prima jumătate a secolului al XX-lea
Istorie preot la Vintul de Sus (azi Unirea, jud. Alba) a tinut о activitate la Moldovene§ti, sat cu о importantä comunitate maghiarä din judetul Turda87. ín calitate de protopop de Turda, loan Cärnatiu a condus, la 12 octombrie 1932, ceremoniile funerare pentru colaboratorul säu, Nicolae Portos Ratiu, paroh de Turda Veche §i protopop onorific, ín cadrul cárora a rostit §i un panegiric in Biserica Räte§tilor, in care a elogiat personalitatea celui dispärut88. La scurt timp dupä acest moment, la 6 decembrie 1932, loan Cärnatiu l-а instalat pe noul paroh greco-catolic de Turda Veche, pärintele Coriolan Sabäu, eveniment la care au participat subprefectul judetului Turda, Traian Migia, avocatul Augustin Ratiu, preotul unit Vasile Cerghizan, preotul ortodox Grigore Biji, főstül prefect Mihai Moldovan89. Protopopul loan Cärnatiu a demonstrat §i sentimente nationale autentice, fiind un adevärat patriot román, care nu a ezitat sä-§i apere aceste convingeri, inclusiv public. Anii ’30 ai secolului trecut au fost marcati de ascensiunea §i consolidarea totalitarismului, fapt care a insemnat §i revigorarea tendintelor revizioniste din partea unor state. Impotriva acestora s-а manifestat §i la Turda. La 11 decembrie 1932 a avut loc in centrul ora§ului о mare adunare romäneascä antirevizionistä la care au participat oameni din localitätile din jurul Turzii: Ceanu Mic, Copäceni, Sándule§ti, Cheia, Mihai Viteazu, Corne§ti, Cámpia Turzii, Luna, Vii§oara §i Cälära§i. Pre§edintele adunárii a fost profesorul Petru Suciu (greco-catolic) directorul Liceului Regele Ferdinand. La aceastä actiune au fost prezenti §\ au luat cuväntul protopopii ambelor confesiuni romäne§ti, ortodoxé §i greco-catolicä, lovian Mure§an, respectiv, loan Cärnatiu. ín alocutiunea sa protopopul greco-catolic a subliniat: Granitele noastre sunt scrise cu litere de foc §i sänge pentru totdeauna in istoria omenirii. Fata de du§manul din afarä, läsäm deoparte orice patimä interna §i uniti intr-un singur partid, partidul apärärii nationale, vom fi un singur glas acel al dragostei de neam, cänd e vorba de apärarea hotarelor poporului román. Suntem cél mai pa§nic popor din Europa, dar pentru aceia fo§tii no§tri asupritori §i du§mani de veacuri, sä nu gändeascä cä am uitat nici blestemata roatä de la Bälgrad, nici viata de vitä la care am fost condamnati §i nici sutele de ani petrecuti in temnitele din Seghedin §i Vat. Dacä du§manii no§tri au ceva de revizuit sä-§i revizuiascä con§tiinta, sä nu ne sileascä a ne revizui noi suferintele cäci atunci nu le va merge bine. De aceia strigäm sus §i tare sä ne audä toatä lumea, prietenii, dar mai ales du§manii: fie din afarä, fie dinäuntru tärei cä, murim mai bine in luptä cu glorie deplinä decät sä firn sclavi iarä§i in vechiul nostru pämänl90. loan Cärnatiu s-а simtit apropiat §i de domeniul invätämäntului, iar la 26 august 1934 a participat la sediul prefecturii Turda, la Congresul ínvátátorimii din Ardeal, fiind prezenti 800 de invätätori din Transilvania §i Banat, precum §i ministrul instructiunii publice, cultelor §i artelor, Constantin Anglescu. Protopopul a tinut un discurs prin care a salutat congresul din partea Bisericii Románé Unite91. ín timpul pastoririi lui loan Cärnatiu la Turda s-а creat filiala localä a Asociatiei Generale a Romänilor Uniti (AGRU). Aceastä organizatie a fost infiintatä la Blaj in anul 1929 ca asociatie a mirenilor de confesiune greco-catolicä. Precizäm cä la congresul de constituire a particpat din partea Turzii, avocatul Augustin Ratiu, care a 87Unirea, anul XLIII, Blaj, 9 decembrie 1933, nr. 49, p. 3. 88Unirea Poporului, anul XIV, Blaj, 23 octombrie 1932, nr. 43, p. 5. 89Arie§ul, anul VII, nr. 12, Turda, 25 decembrie 1932, pp. 3-4. 90Ibidem, p. 3 Luceat:ärul cultural-social, anul I, Sibiu, septembrie 1934, nr. 7, p. 29. 122
