Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioachim Lazăr: Desoărţămăntul Deva al Astrei (1873-1948)
Istorie ín cei 75 de ani de activitate a principalelor despärtäminte hunedorene ale ASTREI (Deva, Baia de Cri§ - Brad §i Hajeg), membrii lor au depus eforturi deosebite pentru promovarea ideilor ASTREI, Tnscrise Tn statutul de infiintare din 1861. ín perioada dualismului austro-ungar, in ideea adäncirii legäturii Asociatiunii cu päturile largi ale populajiei de Ia ora§e §i sate, au fost infiintate alte patru despärtäminte: Orä§tiei (1890), Dobra (1901), Hunedoara (1911) §i Jiu. Despärtämintele ASTREI, in general, §i cele hunedorene in special, au actionat pentru infiintarea de biblioteci poporale, tinerea de prelegeri pentru popor in domeniul agriculturii, industriei §i comertului, indemnänd poporul sä imbräti§eze aceste meserii. De asemenea, prin despärtäminte s-а actionat pentru infiintarea de asociatii economice §i culturale, dar §i pentru lichidarea analfabetismului, combaterea alcoolismului, infiintarea cursurilor pentru adulti, räspändirea cuno§tintelor igienice §i a altor cuno§tinte folositoare. Cele 7 adunäri generale ale ASTREI desfá§urate ora§ele Hateg (1864, 1891), Deva (1874, 1899 §i 1932) §i Orä§tie (1888 §i 1913) au constituit momente de särbätoare, romänii hunedoreni avänd posibilitatea de a-§i cunoafte marile personalitäti politice §i culturale, luptätori pentru emanciparea natiunii lor: Andrei §aguna, Ladislau Vasile Pop, Timotei Cipariu, George Baritu, llarion Pu§cariu, Andrei Bärseanu §i altii. Dar §i adunärile anuale ale despärtämintelor ofereau posibilitatea transmiterii ideilor ASTREI cátre populatia din satele §i órajele hunedorene. De asemenea locuitorii satelor §i ora§elor hunedorene in care s-au desfä§urat adunärile anuale cercuale au avut prilejul sä cunoascä elita politicä §i intelectualä din judetul Hunedoara: avocati, preoti, profesori, invätätori etc. ASTRA prin despärtämintele infiintate a fost о institute care a ajutat la pästrarea specificului romänesc §i la intärirea solidaritätii nationale. Dupä Marea Unire din 1918, misiunea ASTREI a suferit serioase schimbäri. Beneficiind de subventiile statului román ASTRA va milita pentru räspändirea §tiintei §i culturii in toate teritoriile locuite de romäni. ín perioada interbelicä s-a actionat pentru sporirea numärul despärtämintelor §i a cercurilor culturale, perfectionarea organizärii acestora, asigurarea unui program minimal prin care sä contribuie la implinirea scopurilor sale statutare. Dupä ani de cäutäri, odatä cu instaurarea regimului comunist, noua misiune a ASTREI se poate desprinde din cuväntul primului ministru, dr. Petru Groza, in anul 1947: „Scopul primordial pe care trebuie sä-l urmäreascä «ASTRA» este ca sä se ingrijeascä de bunästarea täranilor §i pe urmä de culturä. Pänä acum «ASTRA» i§i indrepta activitatea inspre tärani §i intelectuali, ignoränd cu totul preocupärile maselor de muncitori din uzine. Trebuie sä inträm in epoca nouä care determinä о orientare spre masele populare, care in trecut au fost exploatate de mo§ieri §i bancheri”224. Noua orientare indicatä de primul ministru viza: contopirea despärtämintelor cu tot patrimoniul lor cu Sfaturile judetene ale cäminelor culturale §i Sfaturile cäminelor culturale de la sate. A urmat apói pierderea dreptului de depozit al Bibliotecii Asociatiunii prin Decretul nr. 17, publicat in Monitorul Oficial nr. 11 din 14 ianuarie 1949, urmatä la 14 aprilie 1950 de dizolvarea Asociatiunii din Sibiu, bunurile sale fiind predate Comitetului provizoriu §i trecute in proprietatea „Sfatului popular al 224 Pamfil Matei, op. cit., p. 15. 86
