Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Marisia XXXVI S enatu tui s i a cCreptutui cte veto at Pegentutui. ßstfetafost votatäsi a ctoua (ege. S-а reus it totusi sä se actucä cäteva imßunätätiri evreitor convertiti Ca crestinism (p.3). (Deci erau nevinovati si reprezentantii bisericilor din Senat si Regentul Horthy, pentru cä propaganda national-socialistä Tndreptatä impotriva evreilor cästigase teren Tn Camerä. Era Camera formatä din national-socialisti germani sau maghiari? n.n.) 20 octombrie 1942 - Adunarea Generálé a Bisericii Reformate din Ungaria a organizat Comitetul „Bunului Pästor” at cärui scop originär era cte a extinde grija spirituata memßritor convertiti dintre evreisi sä fаса operä sociatä s i caritaßitä printre cei in suferintä (p. 18). Pastorii tineau cursuri in biserici, Tn fabrici si printre membrii taberelor de muncä, sau ín guvernarea Szalasy, vizité metodice din casä in casä, ajutoare bänesti, distribuirea corespondentei si ajutoare materiale - 15.000 perechi ghete, 1.100 costume cälduroase, 550 plapume,260 paltoane, о mare cantitate de lenjerie, Biblii si cärti cu miile. (p. 20). Cea mai grea si mai riscantä intreprindere a Comitetului a fost infiintarea caselor de copii in perioada cea mai neagrä, cu sprijinul Crucii Rosii Internationale si a Crucii Rosii Suedeze. Cu ajutorul cetätenilor si institutiilor, Comitetul a cheltuit aproape 1.5000.000 pengő pentru intretinerea acestor case. Demersuri: Dupä invazia germáné de la 19 martié 1944 (Biserica (Protestantä inträ intr-o rezistentä pasivá. JCoua pozitie a tor a fost de a protesta impotriva mäsuritor neomenesti, si de a oßtine cat mai mutte scutiri. (Primut(Memoriu (nu aratä data n.n.) a fost adresat ministrutui de interne prin care se cereau scutiri de a purta steaua gatßenä si consecintete puriärii ei. Episcopи(pgvasz a oßtinut mai mutte promisiuni. tJVumai minis trii, diaconii si diaconesete erau scutite de a purta steaua gatßenä (Erau ministrii evrei? n.n.) Гр. 5). La 6 apritie, ßdunarea Cjeneratä a (Bisericii protestante adreseazä о petitie (Premierutui rugändu-tsä eptindä acordarea scutiriCor. Poatä activitatea (Bisericitor se concentra injurut ctiestiunii evreiesti S-а mai acordat aceastä scutire acetora träind in cäsätorii mixte, ßceastä mäsurä ínsemna satvarea mai muCtor mii de famiCii. (Biserica a mai cerut autorizatia de a acorda scutiri acetor ce dovedeau merite personate. Prin aceasta s-а recunoscut dreptut Pegentutui de a scuti, ßceastä mäsurä a mai satvat vreo 20.000 de persoane. La 10 mai 1944 pegentut räspunse unui memoriu at (Bisericii (proßaßitcet din 6 apritie n. n.) astfet !Evren sunt о rasä s i rezotvarea proßtemei evreies ti este о ctiestiune rasiatä sinu una retigioasäiß. 6). (Deci Regentul contesta „dreptul” bisericilor de a se amesteca in treburi care nu о privesc! Dar bisericile nu au abdicat de la misiunea lor. Dovadä de umanism, ajutor al aproapelui, sacrificiu in aceastä luptä pentru salvarea evreilor.) La 17(19) mai 1944, Biserica Evanghelicä a inaintat Premierului un memoriu, semnat de toti episcopii bisericii, prin care protesta impotriva ducerii evreitor in Qtiettouri si impotriva deportärii tor. ßcesta era un „uttim efort” pentru care (Bisericite erau pregätite sä sufere orice consecintä.(p. 9)... Ca episcopi a cetor douä (Biserici Evangtietice, protestäm impotriva acestor mäsuri impotriva memßriCor (Bisericii noastre care sunt ctasificati ca evrei. Ca unguri si eres tini, rugäm Epcetenta voasträ sä puna cápát acestor cruzimi condamnate ctiiar ctiiar de E;\cetenta voasträ. tßfoi dórim sä sotutionati singur 309
