Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Istorie 1943, au fost arestate fete si féméi, pentru a efectua lucräri agricole pe mosiile grofilor, baronilor si ale contilor unguri2. Pentru a fi un istoric obiectiv, asa cum doreste autorul lucräri Albert Bereczky, arát cä acesta minte cu nerusinare si a manipulat opinia publicá, din perioada imediat urmätoare sfársitului célúi de-al ll-lea räzboi mondial, cu tupeu si informatii false. ín primul ránd, ín aceastä subperioadá sunt múlt mai multe legi si decrete-legi antievreiesti. ín perioada 1939 - martié 1944 au fost adoptate de Parlamentül Ungariei cinci legi: legea IV/1939; legea IV/1940; legea XV/1941; legea XV/ 1942; VIII/1942 si de Consiliul de Ministri Regal Ungar si ale unor ministere si institutii asimilate - 20 de decrete legi (vezi si Anexa). 2. Etapa 19 III 1944 - 15 octombrie 1944: La 19 martié 1944, Cjermanii au momit pe ließen tuí Horthy in Qermania, in timp ce trupeCe permane invadau ZJngana. (Ei justificau acest pas prinfaptul cä sentimentalpußfic in Vngaria era impotriva Qermamei si cä participarea ’Vngariei in räzßoi nu satisfäcea asteptärile germane. (Dupä desfacerea Italiei de Qermania, ungurii sperau cä mai curänd sau mai tärziu se va ivi priCejuC si pentru ei de a se intoarce asupra opresordor Cor (p. 5). Situatia evreilor este reflectatä ín Memoriul Bisericii Evanghelice, din 17 (19) mai 1944, despre care Albert Bereczky scria: (Memoriul din 19 mai 1944 aräta numai posißilitatea ca evreii säße trimis i in destinatii necunoscute. Din informatii precise, evreii de credintä eßraicä sau crestinä, erau inchisi cäte 78-80 in fiecare vagon indiferent de sex, värstä sau pozitie socialä si dusi peste frontierä pentru a dispare in Cocuri necunoscute. fltät deportatii cätsi rudeCe Cor, erau siguri cä nu se vor mai intoarce. (p. 9). Comitetul care a inmänat iMemoriul a primit räspunsuf cä [a sedit a Consiliului de (Ministri vor fi invitati cei doi consiCieri de stat privitor fa aceastä materie. (Se pare cä au fost invitati cei doi subsecretari de stat de la Ministerul de Interne: dr. Endre László si Bakó László n.n.) ßceStia [-au infomat cä afarä de cazuri particulare, n-au avut Coe atrocitäti in timpul transportuCui evreiCor in Qermania. ßceSti evrei erau duSi in Cjermama pentru a supCini mina de Cucru care Cipsea acoCo (p.10). ín urma memoriilor si convorbirilor dintre reprezentantii bisericilor si Regent, sambelanul acestuia, lulius Ambroszy, pregäti о lege prin care Regentul era ímputernicit sä dea scutiri prin care evreii puteau sta in casele lor, nu erau obligati sä meargä la Ghetto si pe stradä puteau merge färä steaua galbenä. Se infiinta un ßirou speciaCpentru scutiri. (Mii de seriitori, artisti, ScoKari evrei erau adápostiti ín caseCe creStiniCor iarpreotii ßotezau evreii färä a tine seamä de CegiCe ecieziastice sau dädeau certificate false de ßotez. (Peste 100.000 de evrei erau ascunSi in (Budapesta Si astfeiscäparä de vointa germanä de a-i extermina (p. 12). Detaliile actiunii de deportare a evreilor au fost puse la punct in ziua de 4 aprilie 1944 in cadrul unei íntálniri germano-ungare. Ghetto-izarea si deportarea evreilor a fost pregätitä de Endre László, subsecretar de stat la Ministerul de Interne. Documentul a fost adoptat in conditii „strict secret” sub nr.6163/1944, la 7 aprilie 1944, sub semnáturile lui Endre László si Baky László, ambii subsecretari de stat la Ministerul de Interne. Continutul esential al acestei decizii este urmätorul: „Guvernul va curáta intr-un timp scurt tara de evrei. Curátirea este ordonatá pe párti de teritorii si evreii si evreii trebuie sä fie transportati in lagäre de concentrare, färä considerare de sex si värstä. Strängerea laolaltä a evreilor se va efectua de cätre politie si jandarmerie. Siguranta germanä se va deplasa la fata locului in calitate de organ sfätuitor si trebuie sä se 306
