Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Emilia Diaconescu: Mişcarea memorandistă din Transilvania reflectată în presa din Regatul Romăniei
Marisia XXXVI Lupta din 27 aprilie 1894 anticipa ecoul si consecintele procesului de la Cluj pentru stabilitatea statului maghiar, arätänd cä “tótul ne autorizeazä sä eredem cä vijelia va incepe. Statui maghiar stä pe un vulcan”.14 Evenimentul aträgea atentia autoritätilor maghiare asupra solidarizärii romänilor din Regat cu cauza fratilor lor transilväneni. „Sä nu uite ungurii cä, peste Carpati, träiesc liberi, independent, 5,2 milioane romäni, ale cäror inimi bat la unison cu ale fratilor lor subjugati si cä aceastä stare de lucruri continuänd a dura, va sfärsi prin a pune capät oricärei räbdäri si, intinzänd mäna fratilor nostri, vom sti a ne face singuri dreptate”.15 Ziarul Timpul din 26 aprilie 1894 publica extrase dintr-o redactare a ziarului Tribuna din Sibiu referitoare la plecarea acuzatilor la Cluj, Ia proces, arätändu-se cä dr. I. Ratiu si colegilor li s-а fäcut о caldä manifestate de simpatie si incurajare. De asemenea se preciza cä au fost Tntämpinati Tn gäri de multimi entuziaste, Tn ciuda timpului ploios. Tn gara Cluj Ti astepta pe acuzati о multime de romäni, dar pe peron nu au fost läsati decät ziaristii. Se anunta cä la Cluj au sosit peste 20000 de romäni, iar garnizoana a primit mari Tntäriri de trupe. S-au facut multe arestäri - 40 de tärani aflati Tn fruntea deputatiunilor sosite sä salute pe membrii Comitetului National.16 Toti ziaristii prezenti la Cluj, la proces, au putut sä observe modul samavolnic Tn care s-а desfäsurat judecata, au sesizat intentia juratior de a-i condamna pe cei 25 Tncä Tnainte de a fi judecati. Corespondentul ziarului L'lndependece Roumaine Tn articolul “Serisori din Cluj” aräta: „Nu-mi piac cuvintele mari si nici nu-mi sunt Tn obisnuintä, dar trebuie sä spun cä ceea ce se petrece la Cluj este о infamie. Dreptul la apärare este anihilat, vocea avocatilor este Tn mod brutal Tnäbusitä, acesta nu este un tribunal Tn sensui modern al cuväntului, este ceva care nu are nume, este ca si cum banditii häituiesc victimele; este improvizatä о curte care nu-i judecä pe acuzati si nu le permite sä-si demonstreze nevinovätia. Niciodatä Tn acest secol nu se va mai vedea о parodiere mai mare, mai monstruoasä a justitiei, ca aceasta la care asistäm de mai bine de patru zile”.17 Din ziarul Timpul, 4 mai 1894, afläm cä procurorul a rugat pe acuzati “sä declare cä recunosc unirea Ardealului cu Ungaria, spunändu-le cä aceasta le va atenua pedeapsa. Acuzatii zámbesc”.18 Ziarul Lupta, 14/25 mai, prezintä declarata dr I. Ratiu, declarate rechizitoriu la adresa politicii maghiare Tn Transilvania, consideränd cä “este sub demnitatea acuzatilor sä räspundä Tn fatä Tnvinuirilor absurde care li se aduc” si “existenta unui popor nu se discutä, se afirmä”.19 Ample comentarii sunt fäcute Tn urma comunicärii pedepselor. “Ceea ce era de asteptat s-а Tntämplat. Marii conducätori ai fratilor nostri de peste munti, acesti patriot neTntrecuti, au primit ieri coroana de martiri, prin sentinta juriului de la Cluj, care-i condamnä la ani de puseärie pentru cä si-au permis sä spuie Impäratului, sä spuie Europei, cä poporul romän träieste, cä el luptä pentru conservarea limbii si nationalitätii sale. Mari conducätori ai fratilor nostri duc cu dänsii victoria imensä a 14 „Lupta", 27 aprilie 1894 15 „Evenimentul", Iasi, 21 mai 1894 16 „Timpul", Bucuresti, 26 aprilie 1894 17 „L'Independence Roumaine” ,28 aprilie 1894 18 „Timpul", Bucuresti, 4 mai 1894 19 „Lupta", 25 mai 1894 301
