Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Gherghina Boda: Convenţia de la Geneva şi tratatele referitoare la dreptul umanitar (1863, 1864, 1906, 1929 şi 1949)
Marisia XXXVI loc, prin toate mijloacele aflate in puterea sa, la serviciul de sänätate al armatelor”, Articolul 3 stipula buna injelegere Tntre aceste societäti §i guvern, Articolul 4 se referea la necesitatea ca pe timp de pace sä se procure toate materialele considerate utile pentru ajutorarea rémkor, precum §i formarea §i instruirea infirmierelor voluntare, Articolele 5, 6 §i 7se refereau la activitatea infirmierelor care, Tn caz de räzboi, se aflau Tn subordinea comandantilor militari,autoritásé militare avänd sarcina de a le ajuta cu materiale sanitäre §i culocuri pentru adäpostirea räni|ilor11. Prin Articolul 8 se adopta semnul distinctiv al personalului sanitar care consta íntr-o cruce ro§ie pe un fond alb, iar prin Articolul 9 se enunja posibilitatea Tntrunirii comitetelor §i sec|iunilor din diversele täri semnatare Tntr-un congres international, in cadrul cäruia sä-§i comunice experientele §i sä ia másuri in interesül muncii lor12. Prin cele 3 juräminte se intärea asigurarea protectiei Comitetelor de ajutorare, se proclama neutralitatea, in timp de räzboi, de cätre toate najiunile beligerante, pentru ambulante, spitale, personalul sanitar oficial, infirmierele voluntare, räniti §i locuitorii care ü ajutau pe ace§tia din urmä. Aceste rezolutii adoptate la о primä conferintä pe tema dreptului umanitar international prezintä о importantä deosebitä prin faptul cä eie definesc bazele doctrinale §i juridice pe care au fost fondate primele societäti nationale de Crucea Ro§ie, precum §i faptul cä au servit ca §i Cartä constitutivä pänä la adoptarea Statutelor Crucii Ro§ii internationale in anul 192813. La Conventia de Ia Geneva din 22 august 1864, intrunitä cu scopul adoptärii unei intelegeri care privea ameliorarea situatiei militarilor räniti in conflictele armate, au participat 57 de state. Conferintä a avut loc in perioada 8-22 august 1864 §i a adoptat 10 articole, dintre care cele mai importante se referä la obligativitatea tratärii ränijilor indiferent de nationalste, la neutralitatea personalului §i a stabilimentelor sanitäre §i la semnul distinctiv al Crucii Ro§ii14.De mentionat faptul cä la 18 noiembrie 1874, Románia aderä la aceastä convenae15. Conferintä international din 11 iunie 1906 a fost organizatä de guvernul elvetian §i a avut ca scop inlocuirea Conventiei din 1864 cu alta nouä, pe baza propunerilor Comitetului International al Crucii Ro§ii16. La aceastä conferintä au participat 35 de state.Conventia a fost structuratä pe 8 capitole (Räniti §i bolnavii; Formatiunile §i institutiile sanitäre; Personalul; Materialul; Convoaiele de evacuare; Semnul distinctiv; Aplicarea §i executarea conventiei; Represaliile, abuzurile §i infractiunile) §i 33 de articole. Noutätile acestei conventii se referä la transmiterea informatiilor referitoare la räniti, bolnavi §i decedati (art. 4), inhumarea sau incinerarea mortilor (art. 3), obligata de repatriere a ränitilor care nu mai pot participa la lupte a fost transformatá ín recomandare §i, cél mai important lucru, 11Manualul mi§cärii internationale a Crucii Ro§ii §i a Semilunii Ro§ii, Geneva, 2011, pp. 537-538, disponibil la https://www.icrc.orq/fre/assets/files/publications/icrc-001-0962.pdf . accesat: 18.08.2015. 12 Ibidem. 13Manualul mi§carii internationale a Crucii Ro§ii §i a Semilunii Ro§ii, Geneva, 2011, pp. 537-538, disponibil la https://www.icrc.orq/fre/assets/files/publications/icrc-001-0962.pdf . accesat: 18.08.2015. 14Convention de Geneve du 22 aoűt 1864 pour l'amélioration du sort des militaires blessés dans les armées en Campagne. Génévé, 22 aoűt 1864, disponibil la https://www.icrc.orq/applic/ihl/dih.nsf/ART/120-4001070penDocument. accesat: 19.08.2015. 15lbidem. 16Convention pour l'amélioration du sort des blessés et malades dans les armées en Campagne. Génévé, 6 juillet 1906, disponibil la https://www.icrc.org/applic/ihl/dih.nsf/ART/180- 170035?QpenDocument, accesat: 19.08.2015. 287
