Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)

Nicolae Balint: Episcopul romano-catolic Marton Aron în documentele serviciilor speciale romăneşti şi ale Procuraturii Militare Principale Tărgu Mureş

Marisia XXXVI

Referitor la Fodor Pavel, ín cuprinsul referatului se aráta: "In luna august 1955 a fäcut о vizité episcopului Márton Áron cu care ocazie a dús discupi du§mánoase la adresa regimului de democratie populará... Márton Áron ti aduce la cuno§tin{á cá arestarea lui s-а datorat faptului cá in mai multe ocazii s-а manifestat public cä teritoriul Ardealului dupá 1944 nu a fost dat sub guvernarea Ungariei”17.

Initial s-au propus trei variante pentru rezolvarea problemei. Ardealului, ín final- 1956 - cäzändu-se de acord doar asupra uneia dintre ele: ‘‘...invinuitul Fodor Pavel rámánánd la concluzia cá rezolvarea problemei cedärii teritoriului Ardealului sá se facá la im partire a in douá párti egale, intre Románia si Ungaria, propunere cu care este de acord in intregime §i episcopul Márton Áron...” 8.

Actiunile grupului Fodor au fost puse ín relafie - cél pupn a§a rezultá din anchetä - cu evenimentele revolutionäre anticomuniste din octombrie 1956 din Ungaria19. “ín luna octombrie 1956, se men{iona in referat, invinuitul Fodor Pavel a crezut cá a sosit momentul de a ac[iona... §i a intocmit mai multe schite cu impárfirea teritoriului Ardealului. Pe baza acestor schite a intocmit о hartá a teritoriului Ardealului pe care a trecut toate localitátile, bogáiiile - sol, subsol - cu linii de demarcate a frontiereiplánuite de el intre Románia §i Ungaria...”20. ín continuare, ín cuprinsul referatului se mai arátau contactele pe care Fodor Pavel le-а avut cu diverse persoane de etnie maghiará pe care ar fi íncercat sä le recruteze.

ín ceea ce-l prive§te pe Csiha Coloman, se mentiona: "In interogatoriile ce i sau luat cu ocazia anchetei penale aratá cá l-а cunoscut pe invinuitul Fodor Pavel, prin párintii sái incá de múlt timp... invinuitul Fodor Pavel i-a povestit despre vizitele fácute episcopului Márton Áron §i relatiile pe care le are cu acesta...’’21.

Dincolo de schite (hárti), planuri mai múlt sau mai putin elaborate ц\ recrutarea de membri, grupul Fodor s-а dovedit insä incapabil sä actioneze eficient dintr-un motiv cát se poate de simplu: condipe anului 1956 erau cu tótul altele fatá de cele - sá spunem - ale anului 1945 sau 1946.

Episcopul Márton Áron mai este indicat si dupä 1965 íntr-un dosar operativ al Securitätii, dosar cu referire la actiunile íntreprinse de dr. Dobai Stefan si profesorul Komaromi losif, dar färä ca episcopului sä-i fie evidentiatä о implicare directä, activä22.

Bibliografie:

Balint, N., Ecouri muresene ale revolupei din Ungaria din octombrie 1956, in „Anuarul Arhivelor Mure§ene”, Editura Cromatic Tipo SRL Tärgu-Mure§, nr. IV/2005;- Balint, N., Zece ani de teroare. Procuratura Militarä Principalä Tärgu-Mures, Editura Nico, Tärgu-Mures, 2008;

Bodeanu, Denisa, Arestarea, procesul si detentia episcopului Márton Áron in documentele din Arhiva CNSAS, in „Caietele CNSAS”, an IV, nr. 1-2 (11-12)/2013, pp. 232-233;

17 DJMAN, fond citat, dosar 437/1958, f. 5.

18 DJMAN, fond citat, dosar 437/1958, f. 6.

19 A se vedea Tn acest sens si Balint, N., Ecouri muresene ale revolu\iei din Ungaria din octombrie 1956, Tn Anuarul Arhivelor Mure§ene, Editura Cromatic Tipo SRL Tärgu-Mure§, nr. IV/2005;

20 DJMAN, fond citat, dosar 437/1958, f. 7.

21 DJMAN, fond citat, dosar 437/1958, f. 11-12.

22 A se vedea Rogojan, A., si Poncea, T.V, op. cit., pp. 259-260.

283