Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Dorel Marc: Societatea rurală mure şeană în procesul comunizării agriculturii. Statutul chiaburilor morari şi al micilor industrii ţărăneşti
Istorie socialiste din agricultura. Liderii comuni§ti vor apela la un Tntreg arsenal legislativ format din decrete, decizii, hotäräri ale Consiliului de Mini§tri, urmate apói chiar de modificäri ale codului penal pentru a le conferii §i posibilitatea juridica, acoperirea legalá a modalitätilor de subordonare a lumii rurale1. Autoritäre comuniste analizaserä rezultatele recensämäntului din 1948, ce prezenta ín lumea ruralä urmätoarele categorii sociale de bazä: proletariatul agricol (2,5 %), täränimea säracä (57%), täränimea mijloca§ä (34%) §i chiaburimea doar (5,5 %), dar aceasta din urmä, „exploatatoare” fiind, trebuia la inceput ’’ingräditä”, apoi lichidatä2. Rezultatele recensämäntului agricol, efectuat ín acela§i timp cu acéla al popula|iei, nu au fost publicate ín íntregime. Operajiunea a fost íntámpinatá cu multe temeri ín mediul rural, íntrucát, politica de transformare socialistä a agriculturii devenitä politicä oficialä a statului denumit „democrat-popular” urma sä se intemeieze §i pe datele obfinute la acest recensämänt3. Dupä cum se cunoa§te, Tntro primä etapä ideológia comunistä urmärea sus(inerea täränimii särace §i mijloca§e §i eliminarea päturii de tärani instäriti. Printre ace§tia din urmä vor fi incadraji §i proprietarii instalatiilor hidraulice täräne§ti - mori, pive, joagäre, uleinite, därste, vältori §.a. - categorie asupra cärora ne vom referi in prezentul studiu. Confiscarea proprietär private a fost un principiu diriguitor al regimurilor instaurate de partidele comuniste din Europa de Est, de Sud-Est §i Europa Centralä4. Din perspectivä economicä §i socialä, о proprietate, in general, dincolo de statutul special al proprietarului, conferä titularului ei о posibilitate de mi§care in plus fafä de salariul primit la chenzinä sau lunä. Tncercarea insä de а-l determina pe täran sä renunfe la proprietatea asupra pämäntului pe care il definea se va dovedi una dintre cele mai dificile sarcini ale procesului de transformare socialistä a agriculturii §i aceasta deoarece exista, pe de о parte, о legäturä, о apropiere moralä §i о datorie personalä aparte fa(ä de pämäntul mo§tenit din generate §i care ii conferea in cadrul comunitätii säte§ti о oarecare pozijie, datoritä numärului de hectare detinut, iar pe de altä parte, gospodäria §i pämäntul de care dispunea reprezenta pentru majoritatea sätenilor singura sursä pentru a-§i asigura existenja5, pentru a-§i consolida gospodäria, pentru a ob|ine venituri suplimentare necesare §colarizärii copiilor §i tinerilor. Pe längä inläturarea päturii céléi mai instärite a täränimii, colectivizarea §i alte mäsuri abuzive au reprezentat prima acjiune de masä prin care noul régim comunist §i-a initiat agenda radicalä de transformäri politice, economice §i sociale. Prin acest proces insä s-а introdus de fapt §i promovat "lupta de clasä" ca fortä determinantä pentru realizarea inversärii fizice §i simbolice a relapor spatiale §i sociale in via(a cotidianä. De re^inut cä prima fazä a colectivizärii a mai ínsemnat §i un mijloc prin care transformarea relapor de proprietate a schimbat nu doar relatiile sociale ci §i notiunea de persoanä, stabilind §i institutionalizänd in acela§i timp autoritatea 1 Sanda Bor§a, Procesul colectivizärii in Románia: mecanismele subordonärii lumii rurale, in Cosmin Budeancä; Florentin Olteanu, Stat §i via{ä privata in regimurile comuniste, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Editura Polirom, la§i, 2009, p. 113. 2 Ibidem 3 *** Istoria romänilor, vol. X, Romania in anii 1948-1989, Academia Romána, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2013, p. 41. 4 Ibidem, p. 56. 5 Sanda Bor§a, lucr. cit., p. 112. 266
