Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Felician Suciu: Problema liber-profesioniştilor în documente ale Serviciului Securităţii Poporului Mureş din anul 1949
Marisia XXXVI acestora nu a putut fi constatat, stiindu-se doar cä la controalele fäcute säptämänal de militie apäreau mereu cäte 3-4 despre care nu se stiuse nimic mai Tnainte. ín rändul acestora starea de spirit este total „nefavorabilä” pentru cä nu mai pot sä prelucreze piei datoritä interdictiilor impuse liber profesionistilor, ba chiar se lamentau „cä Régimül de azi loveste ín ei mai mult decät Tn oricare strat social”. Drept „cazuri concrete” erau oferite numele reghinenilor Barta loan si Nagy Ladislau,despre care se stia cä „au tatonat färä convingere posibilitäti de Tncadrare Tn cämpul muncii”,Tntrucät lucränd pe cont propriu Ja negru” se cästigä mai mult. Täbäcarul Chirtes loan din comuna Ibänesti, desi a fost mai insistent ín a-si gäsi de lucru la stat, pänä la data Tntocmirii raportului, a esuat.7 Biroul de Securitate a Poporului Sovatatrimitea raportul Tnregistrat sub nr. 1772 din 28.11.1949 prin care informa Serviciul de Securitate a Poporului Mures - din Tg.-Mures - cä in plasa Miercurea Niraj existau 1 inginer, 2 medici, 1 dentist, 3 avocati, 2 farmacisti, 13 comercianti, 8 frizeri, 5 cärciumari, 23 pantofari, 7 cojocari, 29 tämplari, 49 fierari, 75 zidari, 117 lemnari, 18 rotari si 34 de croitori. Referitor la starea de spirit a acestora se fäceau cunoscute urmätoarele:- avocatii aveau о stare de spirit „nefavorabilä din cauzä cä nu au fost incadrati in colegiul avocatilor”;- meseriasii isi exprimau dorinta de a intra in cooperatie cu exceptia pantofarului Kerekes Francisc din Miercurea Niraj care desi este membru in PMR, a refuzat sä se incadreze in cooperativä;- comerciantii se plängeau de impozitele prea ridicate in ciuda faptului cä nu mai primesc märfuri in prävälii, iar cästigul lor era infim; sursa suplimentarä de venit a acestor meseriasi din mediul rural о constituia „putin pämänt” pe care il aveau fiecare;- cärciumarii, ca si comerciantii, in marea lor majoritate recurgeau pentru traiul lor si al familiilor la rezervele acumulte „inainte sau dupä räzboi prin speculä sau din vänzarea bunurilor”;- intelectualii - avocatii, medicii, dentistii si farmacistii - nutreau speranta incadrärii lorjn cämpul muncii”, insä pänä atunci isi asigurau existenta „prin diferite mici servicii profesionale”.Multi dintre avocati, pe längä exercitarea profesiei se ocupau si cu agricultura. ín cadrul aceluiasi raport se aratä cä majoritatea meseriasilor erau incadrati in partid sau in organizatii de masä, dar atät ei cät si intelectualii afisau о atitudine pasivá din punct de vedere politic. ín plasa Sängeorgiu de Pädure existau: 1 medic, 7 comercianti, 9 tämplari, 6 dulgheri, 8 zidari, 14 fierari, 14 pantofari, 3 frizeri, 1 fotograf, 1 läcätus, 10 croitori de bärbati, 8 croitori de dame si 5 blänari. Liber profesionistii aveau о stare de spirit „multumitoare”, mai ales frizerii care trägeau nädejdea cä in curänd aveau sä intre in cooperative si in consecintä vor scäpa de impozite, iar traiul lor se va imbunätäti. Medicul dr. Detho Stefan din aceastä comunä s-а oferit sä lucreze la Stat solicitänd numirea „ca medic oficial intr-un post vacant”, dar se mai preciza si faptul cä „are dosar personal la acest Birou”. Profesional, toti isi exercitau profesia iar din punct de vedere politic majoritatea erau cuprinsi in PMR sau organizatii de masä „färä a avea insä о activitate accentuatä”. 7Ibidem, fila 7. 261
