Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Istorie principalele revendicäri ale romänilor transilväneni. Alcätuirea sa a fost Tncredintatä unui comitet de 25 de membri — Tntre care §i cárivá preoti §i profesori de teologie — fiind apoi definitivat Tn conferinta Partidului din 25-26 martié 1892. Memorandul a fost tipärit apoi la Sibiu, Tn romäne§te §i Tn cäteva limbi de circulatie, spre a fi cunoscut Tn cercuri cät mai largi. О impunätoare delegate de 300 de románi (avocati, profesori, preoti §i protopopi, färani, meseria§i etc.) a plecat la Viena, la 28 mai 1892, spre a prezenta Memorandul Tmpäratului. Dupä cum se §i prevedea, delegata n-a fost primitä de Tmpärat, iar plicul sigilat care cuprindea Memorandul a fost trimis (nedesfäcut) Guvernului din Budapesta, iar de aid, Ia Turda, pe adresa pre§edintelui de atunci al Partidului National Román, loan Ratiu. Totodatä, Guvernul din Budapesta, fára sä ia Tn seamä doleantele expuse de reprezentanfii romänilor, a ordonat sä se intenteze un proces de agitare Tmpotriva celor ce participaserä la redactarea §i difuzarea Memorandului. Dup cercetäri care au durat aproape doi ani, a avut loc procesul memorandi§tilor, la Cluj, Tntre 7-25 mai 1894, Tntr-o atmosferä de teroare §i lipsä de obiectivitate din partea tribunalului. Dintre conducätorii mi§cärii memorandiste, 14 au fost condamnati la ani grei de Tnchisoare la Seghedin §i Vaf. Procesul a avut un larg räsunet aproape Tn toate tärile Europei, dar mai ales Tn Románia, unde s-au tinut numeroase adunäri de protest, s-au seris articole vehemente Tn presa vremii, s-au semnat telegramé §i serisori de solidaritate, s-au deschis liste de subscript Tn sprijinul memorandi§tilor. Cele mai multe actiuni de acest gén au fost organizate de Liga pentru unitatea culturalä a tuturor romänilor (sau Liga culturalä), mfünfatä la Bucure§ti Tn 1891. Tn Transilvania, colectele pentru cei condamnati se fäceau sub Tngrijirea preotilor §i Tnvätätorilor romäni §i a sopor lor. Trebuie mentionat cä Tntre cei condamnati Tn acél proces se numärau §i cápa slujitori ai Bisericii, care fäceau parte din Comitetul central al Partidului, avánd un rol Tnsemnat Tn redactarea Memorandului. Ace§tia erau: Preotul Vasile Lucaciu din §i§e§ti, längä Baia Mare, profesorii Dimitrie Com§a §i Daniil Popovici Barcianu de la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, Preotul Nicolae Cristea, §i preotul Gherasim Domide din Rodna-Veche - Bistrita. Ei §i-au ispä§it pedeapsa la Seghedin §i Vat, pänä la 15 septembrie 1895, cánd au fost grapti de Tmpärat. Pe längä ace§tia, au mai fost anchetati §i alti preoti, acuzati cä au räspändit Memorandul. lerarhii au refuzat sä ia atitudine Tmpotriva mi§cärii memorandiste, a§a cum le ceruse Guvernul din Budapesta. Tn toatä Transilvania §i Tn Banat se cunosc multi preoti sprijinitori ai mi§cärii memorandiste. Tn felul acesta, slujitorii Bisericii au dovedit din nou cä sunt aläturi de poporTn lupta lui pentru dobändirea drepturilor sale legitime. Dupä arestarea conducätorilor Partidului National Román, a fost ales un comitet provizoriu, Tn frunte cu ieromonahul Vasile Mangra de la Arad, pe atunci unul din militantii de frunte ai mi§cärii nationale romäne§ti. Tot lui Mangra i-a revenit meritul de a fi initiat §i convocat un Congres al nationalitátilor oprimate din Ungaria, la Budapesta, Tn august 1895, la care au luat parte reprezentálj ai romänilor, slovacilor §i sárbilor. La 23 ianuarie 1905 a avut loc о nouä Conferintä а Partidului National Román, la Sibiu, cánd s-а hotärät reluarea «activismului» politic. Tn alegerile Parlamentäre care au urmat, au fost ale§i Tn Camera deputatilor (Diéta) din Budapesta mai multi deputati románi, Tntre care §i cátiva sujitori ai 22
