Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Peter Moldovan: Turism în vreme de război. Activitatea Oficiului de Turism din Tărgu Mureş între anii 1941-1944
Istorie cel putin 22.513 persoane59 * 61 62 63. Popasul lor a totalizat 44.475 de nopti petrecute in hoteluri64 65. Un calcul simplu ne aratä cä, in medie, un turist §i-a destinat douä zile pentru vizitarea Tärgu Mure§ului. Raportändu-ne la zestrea de obiective turistice de atunci a ora§ului, о gäsim drept о duratä suficientä. Dacä ar fi sä däm crezare datelor privind numärul turistilor care au vizitat Clujul Tn anul 1943, Tärgu Muresul se claseazä mult in urma orasului considerat a fi capitala Transilvaniei. Bunäoarä, Clujul ar fi fost vizitat de 60.000 de turisti care au petrecut acolo in total 140.000 de nopti. Pe primele locuri intr-un clasament ad-hoc, se plaseazä hotelurile Splendid (6426 turi§ti, 15.233 nopfi de cazare) §i Transsyilvania (8.086 turi§ti, 14.133 nopfi de cazare), urmate la distanfä de Hungária (4093 turi§ti, 7.602 nopfi de cazare). Aceasta din urmä a ie§it din circuitui public in aprilie 1944, atunci cänd comandamentul militar german din Tärgu Mure§66 a ocupat localul pentru trupele proprii67. Hungária dispunea de un spatios restaurant68. Atú-ul celor trei hoteluri evidenfiate mai sus a fost nu doar situarea lor ultracentralá ci §i condifiile de cazare moderne pe care le puteau oferi: apä curentá, iluminat electric, incälzire centralä. ín privinfa mifcärii de persoane, comercianfii §i funcfionarii ocupä locurile frunta§e. Ei sunt cei mai prezenfi printre locatarii hotelurilor. Abia apói urmeazá, numeric, categoria cälätorilor. E о realitate care dezväluie caracterul circulafiei sträinilor in acei ani marcafi de räzboi, §i aratä cä aceasta a avut, in multe cazuri, valenfe de afaceri sau de misiune, dar §i de dezrädäcinare cauzatä de marile decizii politice ce au modificat frontiere. Caracteristica deosebitä a circulafiei sträinilor poate fi bine observatä in cazul orä§elului Reghin. Cei cél pufin 769 de cetäfeni sträini, vizitatori ai ora§ului in anii 1943 §i 1944, zäbovesc aici 11.230 de nopfi, rezultänd a§adar о medie de 2 säptämäni. Putern presupune cä majoritatea acestora о alcätuiau persoane pe care räzboiul i-a impins intr-acolo, avänd probabil rude in Reghin69. A§a se explicä bunäoarä faptul cä nici unul nu s-а cazat la hotel ci era adäpostit la persoane private. De§i redusä cantitativ, arhiva Agenfiei Tärgu Mure§ a ONMT ilustreazä un tablou mai bogát decät cel zugrävit de noi aici. Ne-am asigurat insä sä tu§äm elementele relevante ale acestui tablou in a§a fel ca el sä ne redea о imagine, fie ea §i parfialä, a modului in care institufia cu profil turistic §i-a fäcut simfitä prezenfa, nu in cele mai fericite imprejuräri, in ora§ul nostru. 59 Clädirea nu mai existä. Pe locul ei s-а construit noul hotel Transilvania, actualmente Plaza Hotel din piafa Trandafirilor. feo Clädirea nu mai existä. Era situatä ín continuarea navei bisericii franciscane din piafa Trandafirilor §i a fost demolatä Tmpreunä cu aceasta in anul 1972. 61 Era situatä pe actuala stradä Liviu Rebreanu. 62 Főstül sediu al breslei cizmarilor, clädire situatä in piafa Trandafirilor. 63 ANSJ Mure§, fond Oficiul National Maghiar de Turism, Agenda Tärgu Mure§, ds. 27/1943; ds. 51/1944 64 A se vedea Anexele 1-8, cu situafia descompusä pe hoteluri, ani, etnia §i ocupafia turistului sau cälätorului. 65 Ablonczy Balázs, /ос. с/f., p. 527. 66 A se vedea nota 25. 67 ANSJ Mure§, fond Oficiul National Maghiar de Turism, Agenda Tärgu Mure§, ds. 53/1944. De altfel, se pare cä, in Tärgu Mures, comandamentul trupelor germane si-a instalat „cartierul general” tot intrun hotel, si anume Transsylvania. (Sebestyén Mihály, op. c/'f, p. 461). 68 Se afirmä cä in 1941, Hungária era singura cafenea specializatä a orasului. (Sebestyén Mihály, op. c/'f, p. 528). 69 A se vedea Anexele 11 si 12. 232
