Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Marisia XXXVI Chiar modul Tn care se fäcea completarea salariilor era nedrept, disproporfionat. Un preot absolvent de 8 clase gimnaziale, cu maturitate §i 3 ani de studii teologice, avea dreptul la un salariu anual de 800 fl. valutä austriaca. Cei cu pregätire mai pufinä (6 sau 7 clase gimnaziale §i 3 ani de teologie) aveau dreptul la о completare a dotafiei lor pänä la 300-400 florini, exact cam acela§i salariu ca §i un Tnväfätor, care avea о pregätire mult inferioarä. Unii preofi, care aveau numai 7 clase gimnaziale §i teológia, au fäcut clasa a opta cu „particulari”, pentru a putea sä beneficieze de Tntregirea de salariu, dar li s-au pus felurite piedici din partea Ministerului. Noul mitropolit loan Mefianu a fost nevoit sä accepte legea aprobatä Tn Parlament §i sancfionatä de Tmpärat. Aceastä lege a avut totu§i §i urmäri pozitive, dacä ne gändim la situafia materialä precarä a preofilor romäni din acea vreme. Indatä dupä intrarea Tn vigoare a légii respective, Tn Instituted teologice de la Sibiu, Arad §i Caransebe§ nu s-au mai primit decät absolvendi de 8 clase de gimnaziu (pänä atunci se primeau §i cu 7 clase, chiar cu 6, pentru parohiile de categoria a treia). Se Tnregistreazä chiar о cre§tere а numärului elevilor. Noua „primejdie” pentru bugetul statului ungar a fost sesizatä la timpul oportun de cunoscutul du§man al §colii romäne§ti, contele Apponyi Albert, ministru al Cultelor §i Instrucfiunii Tntre anii 1906—1910. ín 1909, el prezintä Parlamentului un nou proiect de lege, prin care se extindea „Tntregirea de salariu” sau „congrua” §i pentru clerul romano-catolic. Prin punctui 3 al Articolului de lege XIII din 1909, se prevedea ca tofi preofii §i capelanii Tndreptäfifi sä primeascä „Tntregiri superioare” (800 fl.), puteau beneficia de ea numai dovedind cä Tndeplinesc prevederile articolului de lege XVII din 1840 (care n-a fost Tnsä niciodatä aplicatä), care cerea de la preo^ii tuturor confesiunilor cunoa§terea limbii maghiare. Aceea§i condifie trebuia sä о Tndeplineascä §i preofii care, avänd Tntregirea inferioarä, T§i completau studiile, Tn vederea dobändirii salariului maxim. Contele Apponyi §tia cä о bunä parte din preofii romäni frecventaserä cursurile gimnaziilor romäne§ti din Bra§ov §i Blaj, Tn care studiul limbii maghiare nu Tnregistrase succese mulfumitoare pentru autoritäre de stat, deci prevedea ce urmäri va avea aceastä condifionare a salariilor de cunoa§terea limbii maghiare. Pentru ca totu§i sä nu läse pe preofii romäni Tn ne^tiintä, le-а dat posibilitatea sä-§i completeze cuno§tinfele de limbä maghiarä Tn 5 ani, timp Tn care nu beneficiau de Tntregire. Se putea dovedi acest lucru, nu numai cu certificate de absolvire а liceului §i Institutului teologie, ci mai ales cu avizul prefectului judefului, care ordonanfa plata salariului. In aceea§i lege s-au preväzut §i alte Tngrädiri. De pildä, se preciza cä parohiile care pänä la 1 ianuarie 1908 au fost ocupate de preofi cu pregätire inferioarä, dacä Tn viitor vor fi ocupate de preofi cu pregätire completä, se cerea ca numärul credincio§ilor sä fie de cel putin 800, iar parohia sä contribuie cu cél pufin jumätate din diferenfa de la Tntregirea inferioarä la cea superioarä, adicä 400 coroane (200 fl.). Prin aceasta se urmärea pe de о parte, u§urarea bugetului statului, iar pe de alta, sä se produeä neTnfelegeri Tntre preot §i credincio§i pe tema salarizärii. О altä loviturä datä tot acum Bisericii privea predarea Religiei Tn §colile poporale. Prin Statutul Organic din 1868, sanefionat §i de Tmpäratul Francisc Iosif I Tn 1869, se acorda Bisericii Ortodoxé Románé din Transilvania dreptul de a se folosi de limba romänä Tn toate sectoarele sale de activitate. Prin Articolul de lege 17
