Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Istorie profil necesare activitätilor militare si civile (a se vedea tabelul cu productia anilor 1936-1937). In anul 1937 s-а lucrat la instalatia de fabricare a feromanganului din minereurile de mangan de la lacobeni, ín cuptoarele de carbid nefolosite. Se urmárea obtinerea de 4-5000 t/an, ín conditiile cánd industria romäneascä folosea 2000 t., din import. ín anul 1943 íncepe fabricarea sulfatului de sodiu, ín 1944 trinatrium fosfatului, a sulfatului de amoniu, cloratului de potasiu, se experimenta producerea electrozilor de grafit si a celor amorfi. Centrala electricá producea, ín 1941, 57048090 kwh, cu 29, 8% mai múlt ca ín 1943. Datoritá luptelor purtate ín zoná ín anul 1944, cifra de afaceri a scázut cu 37,8% fatá de anul precedent, fiind de 566278199 lei. Lipsind materii prime si accesoriile din import, a scázut productia de carbid, feromangan si sodá causticá.3^ ín anii rázboiului, pe lángá prizonieri sovietici - folositi la munci necalificate - s-a folosit munca refugiatilor din Ardealul de Nord ocupat de hortisti. ín 1941-1942, societatea „Nitrogen” avea un personal de 1586 muncitori si functionari si producea superfosfat, clor, faiantá, obiecte ceramice, carbid, iar „ Mica””cu 460 de muncitori producea plumb, cupru,argint aurifer,zgurá sáracá.32 33 Dupá nationalizarea din 1948, conducerea celor douá societáti industriale tárnávene este preluatá de cadre fidele comunismului, maistri si lácátusi. ín anii 1948-1949 functionau: sectia de clor-amoniac, chimico-metalurgicá, faiantá, produsele mai importante, ca tonaj fiind aglomeratul aurifer, carbidul, acidul sulfuric, soda causticá. ín timpul regimului comunist, productia a crescut, conform dispozitiilor politice, inclusiv cele cuprinse ín normativele CAER. Din Tárnáveni s-а ridicat un numeros personal de conducere in viitoarele diviziuni economice socialiste (Centrul Industrial de Produse Anorganice, Rämnicu-Välcea, Ministerul Chimiei), iar unul dintre directori, inginerul dr., loan Boitan a fost coordonator al activitätilor de chimie din CAER. Multi ingineri au condus unitäti de profil din tará, unul dintre cei mai valorosi fiind ing. dr. Cerghizan Vasile, íntre ultimii directori ai platforméi chimice din Tárnáveni. Multi tehnicieni si specialist s-au transferat ín unitäti de profil chimie si metalurgie din tará, iar specialist din Tárnáveni au pus ín functe unitáti/sectii de profil ín Iran si Turcia (maistru Petru Lechintan si ing. loan Bándea). ín anul 1974 Románia -Tárnáveniul, de fapt -producea 324000 tone de carbid (exporta 53,4%, adicá 174000 tone) - váriul productiei sale - ocupánd locul al IV lea ín Europa, dupá Germania (237000 tone), Franta (487000 tone). Polonia(418000 tone) si locul VI ín lume, unde predominau Japonia (1700000 tone) si SUA ,9830000 tone). Tárnáveniul exporta ín 38 de tári din Europa, Asia,Africa, America. ín 1983, ínregistra váriul productiei de bicromat de sodiu, acid formic si oxalic, acid fluorhidric (ínceputul fabricárii bicromatului dateazá din anul 1972)34 Dupá 1989, separarea in douä entitäti industriale, „BICAPA” si „CARBID-FOX” si adaptarea la economia liberä/de piatá a fost anevoioasá si, in functe de multi factori-economici, politici, umani, incluzänd nefericitele cái de privatizare románesti, dar si sechele de netrecut (puternica poluare lásatá de activitätile istorice depuse, consumurile mari neachitate, lipsa de interes a investitorilor sträini, intermediarii care comercializau in sträinätate, pierderea de piete etc), au dus in final Ia präbusirea 32 Ibidem, pp. 180-181 si 184. 33 Dr. Coriolan Suciu, Judetul Tárnává Micä-schitä monograficä, Blaj, 1943, p. 40. 34 N. Fola, Situatia Tärnävenlului in perioada postbelicä, in Tärnäveni-cercetare monograficä, pp. 193- 194. si Carbidul romänesc in pragul mileniului al III lea..,pp. 17, 45-46. 196
