Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Mircea Baron: Concentrarea capitalului în mineritul carbonifer din Valea Jiului în anii '30 ai secolului XX
Marisia XXXVI trebuie remarcat aportul Statului Tn stimularea transformärilor din propriile regii §i, mai ales, rolul marilor Societati industriale, capabile sä ducä о politica de investiri majore. Nu Tn ultimul ränd, se accentueazä Tn aceastä perioadä procesul de concentrare a producfiei §i capitalului, atät prin fuziuni sau acapararea Societätilor sau Tntreprinderilor miniere mici, dar §i prin achizifionarea de terenuri pentru a putea forma complexe miniere Tntinse. De§i activitatea minierä din Valea Jiului se va desfä§ura Tn cadrul a mai multor Societäfi miniere, condifiile specifice, faptul cä desfä§urau acela§i gen de activitate, cu aceia§i finalitate, structura organizatoricä interna asemänätoare, legäturile stränse Tntre Societäfile miniere prin provenienfa capitalului investit, prin prezenfa acelora§i oameni Tn conducerea Societätilor §i, nu Tn ultimä instanfä, nevoia de а räspunde eficient la stimulii, dar mai ales Ia factorii aleatori interni §i externi, vor determina treptat Tn Tntregul bazin un proces de concentrare atät a capitalului cät §i a activitätii productive, concentrare care era chemat sä asigure о mai mare rentabilitate a capitalului, Tn principal prin eficientizarea activitätii productive. Dubia numire a ing. Ion E. Bujoiu25 ca director general de la 1 ianuarie 1925 la Societatea „Lupeni” §i de la 15 noiembrie 1927 la Societatea „Petro^ani”, a 25 Ing. Ion E. Bujoiu s-а näscut la 16 septembrie 1894 la Bucure§ti. A fäcut studii secundare la Liceul „Mátéi Basarab” din Bucure§ti, fiind premiant I la clasa realä, iar, mai apói, se ínscrie pentru a urma studii universitäre de inginerie minierä la École des Mines de Paris. Tn anul 1918 i§i Tntrerupe studiile universitäre §i se Tnroleazä, ca sublocotenent, Tn armata romänä aflatä pe frontul din Moldova; dupä räzboi revine la Paris pentru a-§i Tncheia studiile universitäre la École des Mines de Paris. Dupä íntoarcerea Tn Jarä a fost, Tn anii 1919-1920, inginer stagiar la Societatea „Steaua Romänä” din Cämpina, din 1 septembrie 1920 inginer la Institutul Geologie al Romäniei, iar odatä cu constituirea Societätii „Petro§ani” Tn anul 1921, TI gäsim prezent Tntre cadrele tehnice ale acesteia, fiind numit Tn anul 1923 §ef al Serviciului Tehnic al Societätii „Petro§ani”. Va fi numit, la 1 ianuarie 1925, director general al Societätii „Lupeni”, iar de la 15 noiembrie 1927 director general §i la Societatea „Petro§ani”, pozitie de pe care va contribui Tn mod decisiv la a§ezarea activitätii extractive din Valea Jiului, mai ales din punct de vedere tehnic, Tn fruntea mineritului romänesc. Va fi director general al Societätii „Petro§ani” pänä la 17 noiembrie 1937, cänd va fi numit ministru al Industriei §i Comertului Tn guvernul Gheorghe Tätärescu (17 noiembrie-28 decembrie 1937), §i, din nou, director general, pänä la numirea ca ministru al Economiei Nationale Tn guvernele Miron Cristea (1 februarie-6 martié 1939), Armand Cälinescu (7 martie-21 septembrie 1939), Gl. Gheorghe Arge§anu (21-28 septembrie 1939), Constantin Argetoianu (28 septembrie-23 noiembrie 1939). Din 29 decembrie 1939 este ales vicepre§edinte al Consiliului de Administratie al Societätii „Petro§ani", iar Tntre 1941-octombrie 1945 va fi pre§edinte al Consiliului de Administrate al Societätii „Petro§ani”. A fost, de asemenea, pre§edintele Consiliului de Administrate al Societätii „Valea Jiului de Sus”, pre§edinte al Asociajiei Inginerilor §i Tehnicienilor din Industria Minierä (1941- 1946), pre§edinte al Secjiei „Mine §i Metalurgie” din Colegiul Inginerilor (1938-1945), vicepre§edinte al U.G.I.R., etc. A fost ales, Tn anul 1937, de cätre Consiliul Sectiei de Mine §i Metalurgie din §coala Politehnicä Bucure§ti, profesor plin la Catedra de Exploatäri Miniere. Dupä cel de al doilea räzboi mondial ing. Ion E. Bujoiu va avea о soartä tragicä. La 24 octombrie 1945 T§i pierde calitatea de pre§edinte al Consiliului de Administratie §i administrator delegat al Societätii „Petro§ani”, fiind exclus, practic, din cadrul Societätii. Va fi arestat pentru prima datä Tn anul 1946, ca initiator al unei mi§cäri de rezistentä armatä - Sumanele Negre - Tmpotriva regimului comunist. Arestat, din nou, la 14 aprilie 1948, va fi judecat §i condamnat - Tn urma procesului „organizatiei subversive „Mi§carea na{ionalä de rezistentä”, Tn frunte cu Alexandru Popp §i Ion E. Bujoiu, proces desfä§urat la Bucure§ti Tntre 27 octombrie-2 noiembrie 1948 -la muncä silnicä pe viafä, degradare civicä pe viatä §i confiscarea averii. Va mai fi inculpat tntr-un nou proces, fiind acuzat cä a ascuns aur §i devize, faptä pentru care va fi condamnat, la 11 iulie 1948, la alji 25 de ani de Tnchisoare. Tn timpul detenjiei a fost responsabil tehnic la minele de minereuri neferoase de la Baia Sprie §i Nistru (Maramure§), unde a coordonat activitatea productiva desfä§uratä aici cu detinujii 171
