Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Radu Popică: Căteva date privitoare la un pictor din Braşov puţin cunoscut: Atanasie Istrătescu
Istorie ín anul 1847 ÍI regäsim printre actorii amatori ce sustin о serie de reprezentatii teatrale la Brasov.19 Isträtescu nu se limiteazä insä doar Ia rolul de actor, realizänd si scenografia pieselor. Astfel, cu ocazia reprezentatiei piesei Regulu20, sustinutä de „tinerimea romänä deletantä” in sala Reduta din Cetate la 24 mai 1847, se precizeazä cä: „La urmá va fi un Tablou, aranjeruit de D. Istratescu”.21 Nu mai avem apói pentru о lungä perioadä de timp niciun fei de informatii privitoare la artist. Abia in anul 1862 este din nou mentionat in legäturä cu participarea sa la prima expozitie nationalä a romänilor din Imperiul Habsburgic, organizatä la Brasov, in sälile gimnaziului romänesc, intre 28 si 30 iulie 1862, cu prilejul adunärii generale a Astrei.22 In cadrul sectiunii Artelor Frumoase, Atanasie Isträtescu a expus о icoanä, 2 tablouri si un potir de lemn aurit.23 Artistul si-a desfäsurat activitatea si in domeniul picturii bisericesti, aläturi de icoana expusä in anul 1862, fiindu-ne cunoscute mai multe lucräri de acest fel. ín arhiva Muzeului „Casa Mure§enilor” Bra§ov se pästreazä un contract incheiat in 4 decembrie 186424 intre Sofia Avram si Sandru Popa din Tohanu vechi si Atanasie Isträtescu, care se obligä „a zugrävi si auri” о cruce cu Sfänta Maria si Sfäntul loan.25 ímpreuná cu pictorul loan Trombitás, Isträtescu picteazä in anul 1868 catapeteasma bisericii „Sfänta Treime” din Därste (Brasov), unde „aveá sä zugräveascä si sä poleiascä icoanele impärätesti si usile altarului”.26 Pictorul a colaborat cu Misu Popp, in calitate de „poleitor si pregätitor de culori”, la zugrävirea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Satulung (Säcele), realizatä intre anii 1870-1873.27 Referitor la aceastä colaborare, Andrei Bärseanu amintea märturisirea artistului: „Ce fac eu, e nimica toatä, cä sunt om bátrán si färä multä invätäturä... Sä vezi, insä, ce iese din mänile lui Misu Pop”28. Dintre lucrärile de picturä bisericeascä realizate de Atanasie Isträtescu singurele care au ajuns pänä la noi sunt cele realizate pentru iconostasul bisericii „Sfänta Treime” din Därste. Artistului ii pót fi atribuite cele patru icoane din registrul inferior si pictura usilor diaconesti. Dispunerea picturilor se conformeazä cerintelor canonice, fiind de la stänga la dreapta urmätoarea29: Sfäntul lerarh Nicolae (II. 3), Sfäntul Arhanghel Mihail (pe usa diaconeascä nordicä) (II. 4), Maica Domnului ca Jmpäräteasä cereascä cu Pruncul pe trón (II. 5), Usus Hristos ca Impärat ceresc tronänd (II. 6), Sfäntul Arhanghel Gavriil (pe usa diaconeascä sudicä) (II. 7), si 19 G. Bogdan-Duicä, Din istoria teatrului román la Brasov, in „Tara Bärsei”, I, iulie-august 1929, nr. 2, pp. 116-118. Printre actori se numära si fiul artistului, Tänase. 2d Regulus, piesä a dramatugului austriac Heinrich Joseph von Collin (1771-1811), in traducerea lui lancu Väcärescu (1786-1863). Vica Mindra, Istoria literaturii dramatice románesti: De la inceputuri pinä la 1890, Bucuresti, Editura Minerva, 1985, p. 155. 21 G. Bogdan-Duicä, op. cit., p. 119. 22 Gherghina Boda, Expozitia nationalä a Astrei de la Brasov (1862), in „Tara Bärsei(serie nouä), 2004, III, pp. 95-100. 23 Catalogulu espusetiunii romanesci, deschise in 28/16 luliu 1862., in „Gazeta Transilvaniei' (Suplimentul la Gazeta), XXV, nr. 66, 22 august 1862. ín cadrul aceleiasi sectiuni a expozitiei figura si fiica artistului, Elena, ce expunea un desen. 24 Manuscris, arhiva Muzeului „Casa Mure§enilor” Bra§ov, nr. inv. 01163. 25 Idem. 26 Andrei Bärseanu, loc. cit.] Mihaela Proca, Un veac de artä ortodoxé (1734-1838), Bucuresti, 2011, p. 90. 7 Andrei Bärseanu, idem. 28 Ibidem. 29 Pentru iconografie vezi Anexa I 12
