Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, dr. Vasile Lucaciu
Istorie a§teptat. La 7 Octombrie 1936, Aurel Popp scrie hotärät: „сит ap putut decide atunci fára arti§ti, tot la fei trebuie sä §tip aranja §i dezvälirea monumentului - faré mine. De alté parte - e incontestabil, cä eternizarea meritelor patriotice a lui Vasile Lucaciu numai §i numai prin un monument pur artistic §i de calitate superioarä ar fi fost permis sä se facä! Aid la női in sä, mai ales DVstre, ap trecut cu vederea peste acest principiu §i la concurs ap salvat diletantismul, impotriva cäruia eu lupt cu toate puterile. Deci nu pót primi „numirea” DVstre §i vä год sä mä läsap deoparte din acest joc Prin intermediul ziarului „Satu Mare” din 11 octombrie 1936, Ia manifestari au fost invitati toti romänii din toate colturile judetului. „Venip sä ascultäm ce ordin ne trimite prin väzduh sufletul marelui erou. Venip la dezvelirea acelui „Bronz” care va vesti de acum inainte in fa{a lumii revizioniste cä aid Ia Satu Mare a träit §i s-а luptat intre §ipentru neamul säu Dr. Vasile Lucaciu.” 0 atentä analizä a celor care la timpul respectiv erau solicitati de cätre alte comitete preocupate de a integra Tn localitätile lor predilect monumente ale Cinstirii Eroilor a determinat dialógul cu sculptorul Corneliu Medrea care avusese prilejul de а-l cunoaste de a-i remarca postura atunci cänd se adresa auditorului. Lucrarea urma sä fie modelatä Tn atelierul artistului plastic din Bucuresti. Si dialogurile ulterioare, din timpul modelärii in lut a componentelor viitorului monument, cu diverse persoane ce i-au fost ín preajma lui Vasile Lucaciu au condus la conturarea anatomicä, la sugerarea ipostazei cä era omul antemergätor al celor pe care-i cäläuzea.Dupä avizarea din partea membrilor comitetului de initiativä, componentele lucrärii au fost turnate in gips si s-а procedat ulterior la decupajele care sä permitä ambalarea, transportul si turnarea in bronz. Proportiile statuii monumentale (4,50/1,58/1,90 m.) a impus ca maestrul turnätor Vasile V. Räscanu15 sä realizeze, cu о echipä de valorosi muncitori, majoritatea fosti elevi ai säi, complexele operatiuni in cadrul turnätoriei de la Uzinele metalurgice „Nicolae Malaxa”16. 15 Vasile V. RħCANU (12 august 1877, Jifu, comuna Banca, jud. Fälciu, azi Vaslui - 26 decembrie 1963, Bucure§ti, cimitirul Sf. Vineri). Fiúi lui Vasile §i Catinca studii la §coala primarä din satui Jifu, in Bucuresti dupä un examen bursier la §coala Superioarä de Arte §i Meserii, specialitatea turnätorie in metal, specializare ca bursier al statului in Germania, Fran|a, Austria, Italia (1900-1905); revine in (arä §i cu sprijinul lui Frederic Storck realizeazä intreprinderea „V.V. Rä§canu & comp.” in Bucure§ti, str. Felix nr. 89, care a evoluat pänä in 1945 realizänd cele mai dificile lucräri de artä, apreciat §i de arti§tii sträini; a contribuit la formarea unei női generáli de turnätori care i-au continuat munca in cadrul Combinatului Fondului Plastic(A.N.-D.A.I.C., fond U.A.P., Create, dosar 16/1958, f. 1-2 Memoriu cu caracter autobiografic intocmit de Vasile V. Rä§canu la 20 decembrie 1958; Virgiliu Z. Teodorescu, Contribupi la istoricul turnätoriilor artistice in metal din Romania, in „Muzeul National”, vol. X, Bucure§ti, 1998, p. 181-188. Ultima locuinjä §tefan Furtunä nr. 153 A). 16 Nicolae MALAXA (23 decembrie 1884, Hu§i, jud. Fälciu, azi Vaslui - 1965, New Jersey, S.U.A.) de obär§ie aromán macedonean din Grecia, studii politehnice in Germania, intreprinzätor care in perioada interbelicä pornind de la о modestä productie a unui atelier a reu§it sä realizeze marile intreprinderi metalurgice producätoare de material rulant pentru cäile ferate, (evi §.a. Nicolae Malaxa a inceput antreprenoriatul la värsta de 37 de ani. La sfärsitul celui de-AI Doilea Räzboi Mondial a plecat cu familia in Statele Unite ale Americii, unde a si murit la värsta de 81 de ani. A inceput, in 1921, cu un mic atelier de reparare apói de fabricare a materialului rulant. In scurt timp si-a diversificat productia, de la tevi si automotoare pänä la locomotive cu diverse meniri. La sfärsitul anilor '30, Nicolae Malaxa conducea un adevärat concern din care cele mai reprezentative erau uzinele Faur, Republica, Tohani, Zärnesti, Magazinele Unite de Fierärie Galati. Pentru multe dinire firmele din concern nu mai existä acte doveditoare, fie pentru cä unele au fost lichidate inainte de nationalizare, fie pentru cä au fost de(inute indirect. In 1923 a construit о uzina längä halta Titan. Apói afacerile sale au crescut exponential si, datorita succesului sau, incepänd din 1930 guvernele 140
