Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, dr. Vasile Lucaciu
Marisia XXXVI serioasä, te год avizeazä-mä, cänd sä mä prezint la tine, de a di scuta mai de parte chestiunea. Te satut cu deosebitä simpatie: Aurel Popp". ín ziarul „Frontul” numärul din 8 septembrie 1935 se publicä un apel „cätre ЩН romänii de bine din ora§ul §i jud. Satu Mare” adresat de prefectul Octavian Ardelean pentru a contribui la fondul pentru ridicarea statuii marelui luptätor nationalist dr. Vasile Lucaciu. Afläm cä doar Tn cäteva zile de la lansarea apelului sau sträns urmätoarele sume: 1.893 lei din partea Soc. DAC S.A.R, Industria textilé Ardeleanä 1.066 lei, Fabrica tricotaje S.A. 1.480 lei, Chaim Freud S.A 1.183 lei, Reiter §i Fiul 573 lei, Fragii Princz, 5.000 lei. Realizarea simbolului preconizat s-а scos de aceastä data la concurs. Machetele §i fotografiile cu propunerile urmau sä fie depuse la Prefectura judetului Satu Mare. ín concurs au intrat urmätorii arti§ti: Aurel Popp din Satu Mare - care a fäcut douä machete, Oscar Spaethe9 din Bucure§ti, Manu §i Servatius din Baia Mare, Vasile Dimitriu Leorda10 din- Bucure§ti, loan C. Dimitriu- Bärlad11 din Bucure§ti, Mihai Onofrei12 din Bucure§ti, Corneliu Medrea13 din Bucure§ti. Dimitriu Leorda din 9 Oscar O. SPAETHE /SPÄTHE/ (19/31 iulie 1875, Bucure§ti, str. Pui§orului nr. 4-14 octombrie 1944, Nicule§ti, azi in compunerea comunei Vintilä Vodä, jud. Buzäu). Fiul familiei, de obär§ie germáné, de religie evanghelicä, a sculptorului Oscar I. Späthe, Tn värstä de 30 de ani §i al Mariei O. Späthe, de 23 ani. Studii de sculpturä la Bucure§ti, München 1894-1900, Berlin, cu о prestigioasä activitate desfä§uratä pe parcursul a patru decenii cu lucräri integrate Tn fórul public §i instituti muzeale. La revenirea Tn Romania de la studii a fäcut demersuri pentru objinerea cetä|eniei románé („Monitorul Oficial” nr. 61 din 18 iunie/1 iulie 1908 Tmpämäntenirea). A participat la campaniile militare 1913, 1916-1918. Desfä§oarä о prestigioasä activitate pe parcursul a patru decenii, participant la expozéi interne §i internationale, la diverse concursuri, cu lucräri integrate Tn fórul public, instituti muzeale. A fost unul din fondatorii Societätii Tinerimea Artisticä, profesor de sculpturä §i consilier Tn Probleme artistice al principesei Maria. Cäsätorit cu Florica ... la 27 noiembrie 1919 (A.N.-D.A.I.C., fond U.A.P., dosar 15 pensie Oscar Spaethe , Memoriu de activitate, f. 6; Virgiliu Z. Teodorescu, Oscar Spaethe, Tn „Anuar”, Sinaia, vol. I, 1996, p.34-50 (volum editat de Muzeul National Pele§, care a operat eronat Tndepärtäri din text §i din anexe). 10 Vasile DIMITRIU-Leorda ( ) Un artist plastic de exceptie. Surd demutizat a beneficiat Tn formarea sa ca artist de ceea ce au reu§it cei din Institutul creat de dr. Carol Davila la Foc§ani sä-i ofere ca pregätire pentru viajä, pentru a veni Tn ajutorul celor cu astfel de deficiente. La rändul säu a devenit cadru didactic Tn cadrul acestei institutii specializate, predänd artele plastice. Activ sculptor s-а impus Tn epocä de§i handicapat, surdo műt, prin §colile parcurse a fost demutizat, fiind la rändul säu formator de noi competitivi creatori. 11 loan C. DIMITRIU-Bärlad (la na§tere Demetriu) (17 mai 1890, Bärlad - 23 septembrie 1964, Bucure§ti). Studii de artä plasticä la Bucure§ti, specializare la Paris, carierä didacticä §i artisticä. Participant la räzboiul de Tntregire a neamului, a cunoscut suferintele apärätorilor gliei strämo§e§ti, а modelat chipuri §i ipostaze umane. ín perioada interbelicä a obtinut numeroase comenzi pentru executarea de monumente ale cinstirii Eroilor. Permanent expozant, a fost Tn aten(ia criticilor dar §i al comanditarilor, raporturile cu ace§tia fiind caracterizate de probitatea profesionalä. Numeroase localitäti au Tn fórul public lucräri modelate de loan C. Dimitriu-Bärlad (A.N.-D.J. Vaslui Registru Näscuti 1890, vol. I-Il, f.94; lón fiul lui Constantin Demetriu, 30 de ani, comerciant, nr. 292 18 mai 1890, näscut la 17 mai 1890, fiu al Aristiei, 18 ani. Cäsätorit cu Ana Demetriu, näscutä Constantius, 12 iulie 1912. Decedat Tn Bucure§ti, act 1935 din 23 septembrie 1964, eliberat de Sfatul Popular 1 Mai Bucure§ti. Decizia din 22 septembrie 1950 a Comitetului Provizoriu ora§ul Bucure§ti prin care se rectifica actul de na?tere Tn sensul cä: Tn viitor se va numi IOAN CONSTANTIN DIMITRIU (Virgiliu Z. Teodorescu, Informal referitoare la activitatea sculptorului loan C. Dimitriu-Bärlad, Tn: „Revista Muzeelor §i Monumentelor” - seria „Monumente Istorice §i de Artä", Bucure§ti, anul XVIII, nr. 1, 1987, p. 52-62 ). 137
