Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/1. (2016)

Botany

Lichenoindication aplication in the environmental quality assessment 8. Begu, A., 2008, Aplicarea scalelor bazate pe toxitoleranfa lichenilor in reflectarea calitäpi aerului, Contrib. piinp. in tehnol. p echipam. pentru eval. pprotecpa mediului.Simp. Nap cu particip. internap Ed. a IV-a. Arcalia: 24—25. 9. Begu, A., Bogup S., 2001, Unele particularitäp ecologice in ráspándirea lichenilor din preajma stapunii Potoci (jud. Neamp) Simp. Jub. cons. aniv. 30 ani a rezerv. “Codrii”,Vo\. I, Lozova: 5—6. 10. Begu, A., Calugareanu, N., Buburuz, D. 2003, Aspecte privind elaborarea standardelor ecologice pentru evalu­­area ecosistemelor, Buletinul AJM, §tiinfe biol., chim. p agric., 2, 291: 134—138. 11. Begu, A., Liogchii, N., Crepi, A., 2006, Aspecte privind lichenoflora unor ecosisteme forestiere p calitatea aer­ului. Conferinja internaponalä “Aspecte piinpfico-practice a dezvoltärii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova", Chisinau 17—18 noiembrie, ICAS: 150 — 155. 12. Begu, A., Manic, §t., Salam, V., Simonov, Gh., 2005, Ciuperci. Plante jura flori. Min. Ecologiei p Resurselor Naturale al Rep. Moldova. Acad, de §t. a Rep. Moldova. Fondul Ecologic Nap — Ch.: I.E.P. $tiinta, (Combinatul Poligr.) — Ser.: “Lumea vegetalá a Moldovei”, I: 204. 13. Begu, A., Simonov, Gh., 2006, Biodiversitatea lichenofitelor evidenpate in perioada 2001—2005 in ecosiste­­mele naturale ale Republicii Moldova, Materialele Simpozionului Jubiliar — Rezervapa “Codrii”- 35 an, Lozova: 26-27. 14. Bisby, F.A.,Rugierro, M.A., Wilson, K.L., Cachuela-Palacio, M., Kimani, S.W., Roskov, Y.R., Soulier-Perkins, A., van Hertum, J., 2005, Species 2000 & ITIS Catalogue of life: 2005 Annual Checklist. CD-ROM; Species 2000: Reading, U.K. 15. Blium, O. B., 1986, Sravnitelinaia ofenca deistvia toxiceskih gazov na C02 — gazoobmen lisainicov, Ecologicesk. ifiziologo-biohim. aspecti antropotoler. rastenii. Vses. Conf. Tezisi doki., I, Tallin: 39—41. 16. Burton, M. A. S., 1986, Biological monitoring of environmental contaminants (plants), Monitoring and Assessment Research Centre, King’s College London, University of London, MARC Report, Number 32. 17. Colun, A., 2001, Lichenoflora rezervafiilor peisagistice “Saharna” p “Tipova” si a rezervapei “Prutul de Jos”, Rezumatele lucrärilor. Simpozion Jubiliar consacrat aniversárii a 30 ani de la formarea rezervapei “Codrii”, Vol I, Lozova: 14—15. 18. Cretzoiu, P., 1941, Flora lichenilor foliop p fruticulop epidendri p epixili din Románia, ICEF, 47, Bucurepi: 1-72. 19. Cri$an, E, 2002, Aprecierea comparativa a calitäpi mediului in douä aglomeräri urbane: Bruxelles si Cluj — Napoca, utilizind ca bioindicatori macrolicheni epifip, Mediul — cercetare, protecpe p gestiune. Univ. Babes — Bolyai. Cluj — Napoca-. 34—35. 20. Crifan, E, Pop, I., 1997, Epiphyte foliose lichens—bioindicators of air pollution in the city of Cluj-Napoca, Beitrage zur Naturwissenschaftlichen Erforschung Seibenbiirgens, Bohlau Verlag Köln: 135—143. 21. Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D., 2002, Municipiul Cluj-Napoca p zona periurbanä: studii ambientale, Ed. Accent, Cluj-Napoca: 332. 22. Garrou, E., Castrogiovanni, G., 1991, Indicatori biologici.-Piemonteparchi, Numero 42. AnnoVI. No 7, ottobre. Spedizione in Abbonamento Postale Gr. IV/70%. 11° simestre: 30—32. 23. Guderian, R., 1979, Zagreaznenie vozdupioi sredi. Perevod s angliiscogo N. S. Geliman. Izd-vo Mir, Moskva: 200. 24. Hawksworth, D. L., Rose, E, 1970, Quantitative scale for estimating sulphur dioxide air pollution in England and Wales using epiphytic lichens, Nature, Lond. 227: 145-148. 25. Kondratyuk, S., Khodosovtsev, A., Zelenko, S., 1998, The second checklist of lichen forming, lichenicolousand allied fungi of Ukraine. Kiev, Phytosociocentre: 180. 26. Le Blanc, E et Rao, D., 1972, Effects of sulphur dioxide on lichen and moss transplants. Ecology, 54 (3): 612-617. 27. Liiv, S., Martin, L., Piarn, H., Aänsaar, A., 1982, Sravnenie rezulitatov fitoindicapi i drugih metodov, ispolizo­­vannih dlia opredelenia zagriaznennia vozduha v gorodah Astonii, Problemi sovremennoi äcologii, Acologiceskie aspecti ohrani ocrujaiupei sredi v Astonii. Tezisi II respubl. Acolog. Conf., Tartu: 50. 28. Mäciucä, A., Aspecte privind utilizarea bioindicatoilor in supravegherea ecosistemelor, Bucovina Forestier, XI, 1. Comentarii. Univ. §tefan cel Mare. Suceava: 2003, 53—58., email ancam@eed.usv.ro 29- Mihailova, I. N., Vorobeicik, E. L., 1995, Apifitnie liheno-sinuzii v usloviah himicescogo zagreaznenia: zavisi­­mosti doza-äfect, Acologia, 6: 455—460. 30. Mirza, M„ Obuh, P, 2004, Lichenoflora din Rezervafia “Pädurea Domneascä”, Buletin piinpfic al Muzeului Naponal de Etnografie p Istorie Naturalä, vol. 1 (14), Chipnäu: 227—236. 31. Mohan, Gh., Girlea, D. 1980, Lichenii fi briofitele — indicatori ai gradului de poluare atmosfericä, Studii p comunicäri, V, Muzeul Pitepi. Pitepi: 21—24. 32. Nilison, A. M., 1986, Acologiceskie osnovi antropotolerantnosti äpifitnih lisainicov. Ecologicesk. i fiziologo­­biohim. aspecti antropotoler. rastenii. Vses. Conf., Tezisi doki., I, Tallin: 126—127. 33. Nylander, W, 1865, Les lichens du Jardin de Luxemburg, Bui. bot., France, V. 13: 364—372. 15

Next

/
Oldalképek
Tartalom