Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

lotul de casä. Locuitorii sa§i, ín frunte cu primarul Rohmer s-au opus §i au cerut reducerea loturilor la jumätate, dar erau §i contra construirii unei biserici §i a §colii de stat (primäre) romine§ti. ín final au fost ímproprietrite 8 persoane, Biserica Greco- Catolicä, §coala publica, dar §i “Astra” cu un térén pentru cáminul cultural.54

ín plasa lernut, la Sálcud, lui Vitalyos Géza i s-au expropriat 32 jugáre cadastrale (28% din proprietate), comisia de expropriere, ín mai 1920, ceránd exproprierea integral a celor 140 de jugáre. Lui Csontos Miklós din Táureni (unde detinea 1500 de jugáre) i se prevedea exproprierea a 100 de jugáre la Sálcud. §i cele 80 de jugáre detinute de dr. Pap István au fost cerute de micii prophetari sä fie expropriate, fiind arendate mai mult de 12 ani. ín discutie erau §i cele 318 jugáre de pä§une urbarialä, solicitate de cei care cre§teau un numär mare de vite §i nu detineau asemenea terenuri. Se cere exproprierea pä§unii urbariale pentru a fi utilizatä ca pä§une comunä, 200 de jugäre fiind ale Statusului Romano-Catolic din Cluj, care detinea 150 de jugäre §i ín hotarul comunei Deag, plus о pädure de 14 jugäre in hotarul Sälcudului (al cärui proprietär locuia la Hidrifaia). Majoritatea locuitorilor nu dispuneau de pädure.

Cereri de revizuire a hotärärilor Comisiei de expropriere au fäcut Jeney Irma, näscutä Csontos (de§i cädea sub incidenta légii de reformä agrarä, vechiul proprietär a arendat mo§ia, ínainte de vänzare, timp de 17 ani). Mo§ia, fiind mai micä de 100 de jugäre §i fiindcä a fost arendatä, s-а expropriat integral cu piata а 320 florini/jugär, maximul de pret in anul 1913. Apelul fäcut de proprietär a fost respins de Curtea de Apel Tärgu-Mure§. ín 1922, Comisia de Ocol Tärnäveni a expropriat 41 jugäre §i 104 stänjeni pätrati, läsänd proprietarului 30 jugäre cultivabile. Gizelei Vitalyos ii rämän, in 1922, 100 jugäre cultivabile §i i se expropriau 33 jugäre §i 894 stänjeni pätrati. Se propune exproprierea a 140 jugäre cadastrale ale contelui Samoilä Bethlen, absenteist. ín anul 1937, se definitiva exproprierea a 16 jugäre §i 202 st. pätrati de pädure (9 ha. §i 2800 m. p.) de pädure ale Bisericii Romano- Catolice lernut. Regionala silvicä Sighi§oara a propus Ocolului silvic Tärnäveni acordarea unei suprafete de pädure de 0,33 jug/familie, deoarece 23 capi de familie au solicitat pädure. .La Sálcud, in anul 1926, au fost improprietäriti 77 locuitori cu cäte 3 jugäre §i 800 st. pätrati.55

ín lernut, arendäri fortate s-au aplicat ре о parte a domeniului Bisericii Romano- Catolice incepänd cu anii 1919-1920, dar §i in urmätorii doi. Procesul verbal incheiat la Pretura lernut (5 oct. 1919) consemneazä constituirea ob§tii de arendare, doi delegati romäni §i doi maghiari intocmind lista sätenilor care primesc pämänt in arendä. Nu erau inclu§i cei care aveau pämänt propriu peste 5 jugäre, prin trägere la sorti §i nu mai mult de 1-2 jugäre, pe timp de un an. Se presta incä muncä ín parte (2/5 la cultura porumbului, la alte culturi nu primeau nimic din recoltä). De§i interesati sä märeascä productia, erau grevati de lipsa inventarului agricol. Din pämänturile Episcopiei Romano-Catolice s-au expropriat 1653 jugäre §i 192 stänjeni (1148 in lernut, restül in Sälcud, Cipäu, Deag, Bord §i Chinciu?), ca §i 80 jugäre de pädure la Deag. О parte din pämänturi a recuperate-o Statusul Romano-Catolic prin hotärärea Judecätoriei de Pace. Au fost improprietärite 206 persoane cu 1411 stänjeni (in medie 3 jugäre/familie), cu incepere din anul 1923. Un numär de 253 persoane au primit loturi de cäte 400 de stänjeni de casä. Pe terenul Bisericii Romano-Catolice au

54Ibidem, pp. 91-94.

55Gheorghe Andreica, Monográfia localitätii Sälcud, judetul Mure§, Ed. Nico, 2012 ,pp. 117-122.

101