Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV 43947, cu 5007 sesii. Cea de-а treia categorie era cea a micilor nobili (cavalerii) care aveau posesiuni §i in afara comitatului, Tn special Tn actualul judet Alba (47 familii, care detineau 46646 jugäre §i 2591 sesii).11 La Tärnäveni, sediul comitatului Tárnává Micä, recensämäntul din anul 1895 inregistra un numär de 344 de gospodärii, cu suprafata arabilä de 3542 jugäre. Un numär de patru proprietary (Gyalay, functionar comitatens, Pekri, Szentpetery §i Szilváéi) detineau cca. 2000 jugäre de pämänt, iar restul de 1500 jugäre revenea celor peste 340 de gospodärii ale re§edintei comitatului (in medie 4,25 jugäre/gospodärie). Cei patru proprietari, pe längä munca salariatä, de sezon, foloseau un numär de angajati permanenti (Pekri 35, Szilvasi 10, Gyalay 9, Szentpetery 4). Dotarea cu ma§ini moderne era säräcäcioasä. ín gospodäria lui Pekri s-а folosit un manej (dispozitiv rudimentär, pentru punerea in functie a unei ma§ini cu ajutorul tractiunii unui cal), о locomobilä, о batozä, patru ma§ini de semänat §i trei vänturätoare, iar celelalte foloseau cäte о vcänturätoare.12 La nivelul plasei Tärnäveni, in momentul aplicärii reforméi agrare din anul 1921, 61 de mari proprietari detineau 41951 jugäre (55,1% din suprafata plasei). Primatul ÍI detinea Horvath Lajos de la Adämu§, cu 10606 jugäre, urmat de Haller Jenő la Cetatea de Baltä, cu 4630 jugäre, Bethlen Árpád din Bahnea avea 2235 jugäre, Eszterhazy István din Boian avea 4058 jugäre, Pekri Sándor la Tärnäveni avea 1350 jugäre, Abram Samu din Gäne§ti avea 1076 jugäre. Raportänd cei 61 de proprietari la populatia de 29482 de locuitori ai plasei, este evident nivelul de säräcie. Pe längä manejul lui Pekri, s-а folosit manejul §i in localitätile rurale: Cetatea de Baltä, Corne§ti, Gäne§ti, Deaj. Cele mai bűne dotäri in exploatarea agricolä le aveau Bethlen Árpád din Bahnea, Haller Jenő din Cetatea de Baltä, Eszterhazy István din Boian, Gerendi István din Corne§ti, Rothenthal Henrik din Seuca. Cre§terea animalelor, in cele mai frecvente cazuri se fäcea in gospodáriile ínstárite §i cifrele indicä dezvoltarea economiei agrare in conditiile practicárii unei agriculturi de tip capitalist, determinatä de cererea de produse de pe piatä. Cultura cerealelor, cre§terea animalelor §i viticultura erau indeletnicirile principale. §i in plasa Tärnäveni, ca §i in alte zone ale Transilvaniei, pänä in anul 1915, proprietatea mare s-а diminuat, dar a rämas, pe ansamblu, dominantä. Izbucnirea primei conflagratii mondiale a accentuat säräcirea agricultorilor, micile gospodärii täräne§ti au fost lipsite de animaleie de tractiune, rechizitionate de autoritäre militare §i civile, preturile plätite pentru rechizitii fiind minime. Cea mai mare parte a produselor agricole erau rechizitionate de la tärani incä din primul an de räzboi.13 In interiorul acestor structuri agricole §i de proprietati inegale, aplicarea patentelor austriece din deceniul al §aselea a fost cople§itä de legiuiri §i ordonante noi, incät romänii au fost obligati sä arate ín „Memorandumul” din anul 1892 cá legislatia tärii „s-а avántat spre a lua §i acélé putine dispozitiuni favoritoare fostului iobag." Explicärile §i reexplicárile patentelor au dús la disperare täranii románi §i juri§tii care-i asistau. Ultimii au ínaintat un memorial parlamentului, ín 1880, índreptat ímpotriva arbitrariului Légii XLV din acél an. La 40 de ani de la §tergerea robotelor, aveau loc incä numeroase procese, „chestiunea agrará” fiind comentatá ín paginile 11ldem. 12loan Augustin Damian, Monográfia ora§ului Tärnäveni, Cluj-Napoca, 1996, p. 297-298. 13Adriana Bándea, Reforma agrarä din 1921 ín plasa Tärnäveni, főstül judet Tärnava Micä, ín „Tärnäveni-cercetare monograficä" coordonator N.V. Fola, Ed. Mediaprint, Tárgu-Mure§, 2003, p. 122-123. 84
