Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Europei... Astfel, Tn primul räzboi mondial (1914-1919), au cäzut cu tämplele-n ierburile patriei vitrege, care i-a Tnrolat fortat (fiind vorba, evident, de Imperiul austroungar): sit. Folea Laurean, serg. Popa Vasile; cap. Popa Vasile al lui loan; sold. Moldovan Gheorghe; sold. Giulu§an Andronic; sold. Nistor Gheorghe; sold. Opri§or Teofil al lui Gligor; sold. Man Filimon; sold. Hanc Andronic; sold. Popa Daniié; sold. Opri§or Gheorghe al Ulienei; sold. Nistor Vasilicä al lui Honvezu; sold. Man Teofil; sold. Giulu§an Vasile; sold. Marcu Läcätu§. Au pierit pentru cauze pe care nu le Tmpärtä§eau, care le era complet sträine, iar unii nici mäcar nu au con§tientizat acest lucru. laté argumentele: la 1 august 1914, se decretase mobilizarea generálé a tuturor bárbatilor Tntre 21-42 de ani, care aveau obligativitatea, fiecare, de a se prezenta la unitátile lor, pentru ca dupá nici dói ani sá fie mobilizati §i tinerii care abia au Tmplint 18 ani. Dintre giulu§enii combatanti 14 nu s-au mai intors acasá, iar altii au ajuns prizonieri la ru§i §i la italieni. Tntre ace§tia a fost §i Vasile Moldovan, luat prizonier (de ru§i) ín Galitia §i deportat apói intr-un lagár din apropiere de Astrahan, pe maiul Volgái; el a reu§it sá evadeze, umblénd clandestin cu trenurile de marfá prin nordul Márii Caspice, §i sá reviná acasá. Dar un alt giulu§an, sergentul Vasile Popa, nu s-а mai intors; ultimul lui semn de viatá a fost о depe§á in versuri populare, scrisá dintr-un spital din Lemberg, dar trimisá la Giulu§, pästratä in memorie de un consätean, §i transmisä apoi oral colonelului Vasile Moldovan, nepotul celui cäzut pentru „tarä §i mo§ie”, acolo, in neagra sträinätate: „Dragii mei, sorä §i frate/Vä trimit aceasä carte/ Dintr-o tarä cam departe// La Lembergul cel vestit/ Multi voinici au mai pierit/ C-a§a-i scris in istorii / Pentru tarä §i mo§ii/ Sä mori pe cämpuri pustii// A§a spune eine §tie/ Cel ce merge-n bätälie/ Nu merge ca sä mai vie!” lar in cel de-al doilea räzboi mondial (1940-1945), au cäzut la datorie, pe frontul de räsärit §i apói pe cel din apus, giulu§enii: cap. Opri§or Gligor al Finicäi; sold. Buda Gligor al Crä§märitei; sold. Moldovan Aurel al Anisiei; sold. Popa Alexandru de Dupä deal; sold. Popa loan din Ulitä; sold. Nistor Vasile - Hamvescu; sold. Chim Vasilicä; sold. Man Antonie al lui Nicolae. Ca toatä suflarea romäneascä, giulu§enii nu au avut incotro: au servit §i ei régimül importat in tarä pe tancurile sovietice dupä sfär§itul räzboiului; chiar daeä cu nu prea multä ardoare §i entuziasm. La urma-urmei cei mai multi au avut doar de pierdut! Multe familii, rämase färä proprietätile confiscate prin colectivizarea fortatä (pämänt, animale, atelaje etc.), s-au risipit in lumea largä: in tarä sau aiurea, prin alte „sträinätäturi”. Dar, cei räma§i in sat nu au negat nicicänd binefacerile vietii civilizate - ba, chiar dimpotrivä, au fost chiar deosebit de receptivi sub acest aspect, fäcänd ca a§ezarea lor sä fie printre primele din judet care a introdus in case gazul metán §i curentul electric, sä se doteze cu aparate de radio §i televizoare, atunci cänd aceste lucruri au fost posibile, prin deceniile §ase §i §apte ale secolului XX, mai ales. BIBLIOGRAFIE 1. Nicolae Albu, Starea цсоШог romäne§ti din Transilvania, intre 1800-1867, Editura Didacticä §i Pedagogicä, Bucure§ti, 1971. 2. V. Gordon Childe, De la preistorie la istorie, prefatä la editia in limba romána §i ingrijirea §tiintificä: acad. Emil Condurachi, in romane§te de Florica-Eugenia Condurachi, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1967. 3. Dumitru Berciu, Zorile istoriei in Carpati §i la Dunäre, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1966. 293
