Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV incalecä cu altele, cu mäsurätorile de pämänt, cu recensämäntul populatiei. Bun prilej pentru autoritätile Transilvanlel sä reia tactica incercatä a amänärii."24 Tergiversärile Tn problema reglementärii raporturilor dintre iobagi §i stäpäni, dintre pämäntul iobagilor §i mo§ia alodialä, au continuat §i Tn primele decenii ale secolului al XlX-lea, ajungändu-se ca, la 1 ianuarie 1819, Francisc I sä fixeze printrun rescript, Tnceperea lucrärilor de reglementare urbarialä. Rezultatul acestei actiuni a fost concretizat Tn Conscriptia Czirakianä, denumitä astfei dupä numele celui care a condus lucrärile - Anton Cziraki. Cu aceastä ocazie, Transilvania s-а Tmpärtit, pentru lucrärile de conscriptie urbarialä, Tn trei zone, cu centre la: Cluj, Alba lulia §i Tärgu-Mure§. Valoarea documentarä a conscriptiilor urbariale constä Tn bogätia informatiilor de natura social-economicä, sistematizate Tn baza unor instructiuni unice, informatii culese direct de la iobagi §i reproduse Tn limba poporului. Pentru satui Giulu§ avem, ca importantä sursä documentarä, Conscriptia din 19 octombrie 1785 (cota 144), scrisä Tn douä limbi: latina §i maghiarä, dar nici celelalte conscriptii nu sunt lipsite de semnificatie, motiv pentru care le §i reproducem (selectiv) Tn Anexa 3. 5. Viatä socialä §i demografie In anul 1782, Guberniul a observat cä, Tn unele localitäti din Transilvania, Tncasarea impozitelor de pe anul 1782 a scäzut fatä de 1781. Ca urmare, guvernantii imperiali solicitä a se aräta cauzele, a se chestiona perceptorii §i a se afla de ce nu §i-au fäcut treaba. Printre acestea se afla §i localitatea Giulu§, unde s-au Tncasat cu 308 florini §i 48 creitari mai putin decät Tn anul precedent. In Cercul de Jos al Comitatului Tárnává, care avea 28 localitäti, diferenta era Tnsä de 308 florini, 48 creitari.25 jDin Populatia Ungariei pe timpul sanctiunii pragmatice 1720 - 1721, Budapest - 1896, pag. 213, autor: V. Csänki, afläm urmätoarea situatie a satului Giulu§, din Comitatui Tárnává - numärul gospodarilor, dupä situatia juridicä a populatiei: nobiliare - 2; iobäge§ti - 14; de jeleri - 6; altele - 6; total - 28. Totalul de 28 gospodärii, Tnmultit cu media de 6 ne dä 168, care reprezintä numärul populatiei. Adäugänd 50% a celor omi§i, rezultä 42 gospodärii x 6 (media) = 252 locuitori. Situatia economicä: teren arabil de 288 1/4 cáble; räturi - 61 x 1/2 de coasä = 30 iugäre; vii=38, de sapä = 10 iugäre. Localitatea Giulu§ nu are moarä, nici mäcelärie, cärciumä, comert sau meserii din care ar putea realiza venituri. Observatie: 1 zi de coasä = 1/2 iugär, iar 1 zi de sapä = 1/4 iugär. In anul 1808, protopopul Moise Cuingor, al lernutului, TI roagä pe episcopul Bob sä-l hirotoneascä, pentru giulu§eni, pe dascälul Gavril, feciorul popii Vasile. Altä informatie, din 1839, referitoare la Giulu§ („Gyula§, un sat ín plasa Tirimia a Cercului de Jos, din Comitatui Tárnává, care apartine mai multor nobili...” ) - aratä cä este locuit de romäni, care au о bisericä greco-catolicä.26 Ungurii romano-catolici au о filie care apartine de parohia din Sänpaul. Se aratä cä acest sat este situat Tn bazinul Mure§ului, pe teritoriul päräului Nod-Patok (Särata), la douä ore de po§ta cea mai 24 Conform lui David Prodan - Problema iobägiel in Transilvania, 1700-1848, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1989, p. 199. 25 Arh. St. Tärgu-Mure§ - Fond Comitatui Tárnává, dosar 569, fila 26. 26 Nicolae Albu, Starea §colilor romäne$ti din Transilvania, intre 1800-1867, Editura Didacticä §i Pedagogicä, Bucure§ti, 1971, p. 204 285
