Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ion Zainea, Vilsonia Balog: Cultura şi cenzura. Cazul revistei "Familia" din Oradea (1966-1970)
Marisia XXXIV-XXXV ín §edinta de analizä a mundi colectivului pe semestrul 11/1966, instructorul D.G.P.T., Constanta Nedelcu, aprecia cä activitatea depusä de cenzori s-а Tmbunätätit, reliefänd Tntre aspectele pozitive §i discutarea paginilor revistei „Familia”. Deoarece in §edintä s-а prelucrat Ordinul 113, privind controlul pe plan local al publicatiilor ce apäreau Tn provincie, Tmputernicitii D.G.P.T. Oradea au abordat problema Tmbunätätirii muncii. Arätänd cä reu§e§te sä se orienteze mai bine urmärind cu regularitate presa centralä, Opri§ Andrei se declara convins cä, Tn cäteva luni, colectivul va putea face fatä singur lecturärii revistei „Familia”, cu atät mai mult cu cät membrii acestuia au hotärät deja ca fiecare sä citeascä Tn Tntregime revista, pentru а-l ajuta pe cel care räspunde direct. La rändul säu, Bölönyi Emilia propune ca Tn perioada de lecturare a revistei „Familia” sä nu se tinä §edinte, iar pentru о mai bunä pregätire sä se studieze Tn colectiv literatura romänä interbelicä, Tn care scop sä fie procurat un asemenea curs de la Institutul Pedagogic Oradea. Experienta acumulatä de colectiv a contribuit la о mai corectä orientare а activitätii. Atät Tn ceea ce prive§te controlul ziarelor „Cri§ana” §i „Faklya”, cät §i al revistei „Familia”, nu au existat sesizäri nejustificate Tn primul semestru al anului 1967. In intervalul de timp mentionat, au fost efectuate 21 de sesizäri politicoideologice, 15 pe linia dispozitiilor de muncä §i pästrärii secretului de stat §i 21 de observatii adresate redactiilor celor trei publicatii4. Dintre sesizärile considerate generatoare de confuzii Tn legäturä cu politica partidului §i statului, putänd duce la interpretäri nefavorabile, chiar gre§ite, mentionäm pe cele din articolul „Transilvania, factor activ al unitätii nationale" de Ion Bratu, („Família”, nr. 1/1967), unde lectorul numärului, Bölönyi Emilia, sesiza, ca fiind neconforme cu indicatiile, concluziile autorului, care vorbea de „...biruinta prin care s-а deschis Romäniei calea sä-§i intindä granitele pänä unde räsunä graiul strämo§esc §i unde trebuie sä rämänä a§ezate pe veci’, iar „arcui Carpatilor a servit in viata poporului ca leagän la na§terea lui, ferindu-l de amestecul de sänge sträin". In nr. 2 al revistei, cenzorul Copil Teodor sesiza ca däunätor relatiilor cu statele vecine articolul profesorului universitär Gheorghe Giuglea, intitulat „Bihorul in lumina toponimief’, deoarece autorul demonstra originea romäneascä a localitätilor din Bihor pe baza unei härti tipäritä la Budapesta Tn 1902, §i aträgea atentia cä „aceasta nu emanä de la romäni, nici de pe teritoriul statului romänesc, ci vine de-а dreptul de la Budapesta”. Din aceea§i categorie face parte §i sesizarea din „Scrisoare cätre Eugen lonescu" de Constantin Noica, acuzat cä nesocote§te personalitatea §i creatia lui Eugen lonescu, §i la fei pe Voltaire ori Anatole France, deoarece afirma cä „nici ei nici Eugen lonescu n-au spus nimic in operele lob’. Sesizärile consemnate Tn semestrul 11/1967 Tn revista „Familia”, au fost de facturä diversä. Unele erau „interpretäri gre§ite" ale unor fenomene sociale, altele minimalizäri ale unor realizäri din diverse domenii; о parte din ele contineau, Tn opinia cenzorilor, avertismente la adresa statului, Tn timp ce altele Tncercau Tn mod subtil sä ia atitudine fatä de Tndrumarea principialä datä de partid Tn legäturä cu activitatea de creatie literarä. A§a de exemplu, Tn nr. 8 al revistei, Nicolae Balotä afirma: „Existä foarte explicabile rezerve fatä de о criticä directoare. Uzul normelor poate sä treacä u§or in abuzul normelor. §i, apoi, existä un legitim scepticism cu 4 Ion Zainea, Institutii de cenzúra in primii ani ai <Epocii Ceau§escu>. Directia Generálé pentru Presä §i Tipärituri-Unitatea Oradea (1966-1970), Tn vol. The Role of the Mass-Media and the New Information and Comunication Technologies in the Democratisation Proces of Central and Eastern European Societies, Edited by loan Horga & Renaud de la Brossé, Bruxelles, 2002, p. 138. 263
