Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Marin Pop: Activitatea lui Corneliu Coposu pe tărăm cultural-naţional în perioada 1940-1944
Marisia XXXIV-XXXV martiri románul care T§i va uita fratii. Din catastrofa zilelor noastre sä ne facem un índemn. Nädejdea trebuie sä ne cäläuzeascä. Ardealul räpit mai are Dumnezeu! Situatia a Tnfränt prezentul. Numai prezentul! Dar nu ne-а biruit trecutul §i nu ne va putea Tncätu§a viitorul. Ardealul n-a fost biruit. Din aceastä zi cernitä de durere, cänd nelegiuirea a spintecat pämäntul nostru drag, noi vom Tncepe cu asprä vrere §i cu därzenie lupta pentru Ardeal”17. Un loc aparte in cadrul articolelor publicate de Corneliu Coposu Tn coloanele ziarului „Ardealul” TI ocupä evocarea unor momente fundamentale din istoria Tärii Silvaniei §i a Transilvaniei, precum §i scrierea unor lucräri cu caracter biografic ale unor mari personalitäti ca: Inochentie Micu Klein, Andrei §aguna, Simion Bärnutiu, Victor Deleu etc. Le-а consacrat ränduri Tnältätoare, considerändu-le adevärate modele, demne de urmat. Prin exemplul lor de luptä nationalä dusä pänä la sacrificiul suprem, Corneliu Coposu revendicä traditia luptätoare a Ardealului, drepturile sale fire§ti la culturä §i limbä maternä. Astfel de articole sunt: „Avram lancu §i Simion Bärnutiu”18; „Revolutia ardeleanä - 1848”19; „Supplex Libellus Valachorum”20; „Traditia istoricä a Ardealului romänesc”21; „Alba lulia”22; „Termeiül juridic al Consiliului Dirigent al Ardealului”23 etc. La 22 septembrie 1944 Corneliu Coposu sustine la sala Dalles din Bucure§ti о conferintä cu tema Tara Sälajului. Ea a fost publicatä, apói, Tn volum. In aceastä lucrare el evocä trecutul istoric al Tärii Silvaniei, personalitätile marcante pe care acest colt de tarä, adeväratä „piaträ de hotar” a romänilor le-а dat tärii, afirmänd totodatä dreptul istoric §i demografic al romänilor asupra Ardealului. Corneliu Coposu sublinia faptul cä Tara Silvaniei „s-а dovedit a fi о scänteietoare fränturä de leagän a natiunii noastre", purtänd "focul nestins al nationalismului därz, autohton, izvorät din durerile comprimate ale neamului romänesc. (...) Tn Tara Silvaniei ne-а fost Tncercatä, mai mult decät oriunde, räbdarea. Asuprirea §i umilintele ne-au fost acolo ursitoare Tntunecate. Tnfrätiti cu eie am spart crusta nefiintei §i am legat Sälajul pentru totdeauna de ve§nicia romäneascä. Noi suntem stäpänii lui adevärati. Cäci nu-l stäpänim de ieri, prin fortä, Tn temeiul unui <arbitraj>. Suntem acolo din vremuri de piaträ. Tn fata trecutului nostru nu stau Tn picioare angajamente ci drepturi cä§tigate”24. Pentru activitatea gazetäreascä din perioada 1941-1944 §i lupta sustinutä pentru reTntregirea Transilvaniei, Corneliu Coposu a fost propus, Tn octombrie 1944, pentru ordinul „23 August 1944”, Tn grad de ofiter25. 17 Ardealul, nr. 7, 30 martié 1941 18 Ardealul, III, nr. 16, 17 aprilie 1943 19 Pämäntul romänesc, nr. 3, 1941 20 Calendarul Ardealului, 1943, p. 125 21 Ibidem, p. 47-54 22 Ardealul, nr. 37, 28 noiembrie 1942 23 Pämäntul romänesc, nr. 17, 1944 24 C. Coposu, Semnele timpului..., p. 82-93 25 ACNSAS, Fond D, dos. D 2, vol 11, f. 73; Ministrul de Externe Grigore Niculescu-Buze§ti a inaintat anteproiectul de lege pentru Tnfiintarea ordinului „23 August 1944” in luna octombrie 1944. Aläturi de Corneliu Coposu, pentru gradul de ofiter au mai fost propu§i Ion Anton Mure§eanu, Zaharia Boilä §i Aurel Buteanu. Pentru gradul de cavaler au fost propu§i lustin llie§iu, Constantin Hagea, Gavril Tepelea, Vasile Netea, Dumitru Savu, Nicolae Carandino, Vasile Copilu-Cheaträ, Petre Buc§a, Ion Costea, Vlaicu Bärna, Ion Popa-Zlatna, Ion Vlasiu §i Traian Biltiu-Däncu§. 259
